{"id":524,"date":"2011-08-03T23:09:16","date_gmt":"2011-08-03T21:09:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=524"},"modified":"2011-08-03T23:09:16","modified_gmt":"2011-08-03T21:09:16","slug":"redescopera-romania-nr-88-89iulie-august-2011","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2011\/08\/03\/redescopera-romania-nr-88-89iulie-august-2011\/","title":{"rendered":"Redescopera Romania nr. 88-89(iulie-august 2011)"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 418

C\u00c2\u0162I BANI FACEM DIN DUN\u0102REA ALBASTR\u0102 ?<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>\u015eti\u0163i \u00een mod sigur. Din cei 2.850 de kilometri pe care-i parcurge Dun\u0103rea, din Germania p\u00e2n\u0103 la v\u0103rsare \u00een Marea Neagr\u0103, 1.075 str\u0103bate teritoriul \u0163\u0103rii noastre.\u00a0 E al doilea fluviu ca lungime din Europa. Cu toate acestea rom\u00e2nii nu sunt atra\u015fi nici azi s\u0103 valorifice uria\u015ful poten\u0163ial turistic al fluviului.<\/p>\n

Dincolo de poezie \u015fi declara\u0163ii oficiale toate \u0163\u0103rile riverane fac bani grei din turismul dun\u0103rean, Austria, Germania \u015fi Ungaria sunt campioane, \u00een timp ce noi ne mul\u0163umim cu\u2026 m\u0103run\u0163i\u015ful cheltuit de cei care coboar\u0103 pe uscat, o zi, dou\u0103 \u00een cazul cel mai fericit, sau doar c\u00e2teva ore pentru o excursie rapid\u0103.<\/p>\n

GERHARD SKOFF: \u201eNu suntem singuri. Avem concuren\u0163i!\u201d<\/strong><\/p>\n

Ne place s-au nu, istoria arat\u0103 c\u0103 \u00een 1970, 7 din cele 8 state riverane (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croa\u0163ia,\u00a0 Rom\u00e2nia \u015fi Serbia) s-au reunit pentru a forma\u00a0\u00a0 Comisia \"\"<\/a>Interna\u0163ional\u0103 de Turism a Dun\u0103rii, cunoscut\u0103\u00a0 ca Die Donau. \u00cen 1998 organiza\u0163ia \u015fi-a extins activitatea incluz\u00e2nd \u015fi Canalul Main \u2013 Dun\u0103re inagurat \u00een 1992. Dun\u0103rea reprezint\u0103 Coridorul 7 de transport, considerat de exper\u0163i \u201csufletul Europei\u201d. \u201c\u00cen prezent exist\u0103 circumstan\u0163e favorabile pentru poten\u0163ialul de dezvoltare al \u0163\u0103rilor riverane deoarece, odat\u0103 cu intrarea Rom\u00e2niei \u015fi Bulgariei \u00een UE, a devenit coridor intern de transport al UE. Comisia European\u0103 are preg\u0103tit\u0103 o strategie armonizat\u0103 pentru regiune Dun\u0103rii\u201d \u2013 declar\u0103 Gerhard Skoff, pre\u015fedintele organiza\u0163iei Die Donau.<\/p>\n

Organiza\u0163ia pe care o coordoneaz\u0103 a investit circa 40 de ani \u00een marketarea Croazierelor pe Dun\u0103re. Momente de criz\u0103 au existat \u015fi vor mai exista. Skoff spune c\u0103 trebuie s\u0103 fim reali\u015fti: \u201cDun\u0103rea nu mai are de 20 de ani, o pozi\u0163ie unic\u0103. Exist\u0103 deja o concuren\u0163\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 ne pozi\u0163ion\u0103m inteligent fa\u0163\u0103 de competitori. La nivel mondial Dun\u0103rea are cea mai mare cot\u0103 de pia\u0163\u0103 – 33%, dar trebuie s\u0103 \u0163inem seama de provoc\u0103ri. Peste 310.000 de oameni tr\u0103iesc direct sau indirect din turismul dun\u0103rean. Avem \u015fi al\u0163i concuren\u0163i redutabili – Nilul, apoi avem \u015fi rutele exotice pe Gange, Amazon, Missisippi, Yangtze\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/a>O alt\u0103 provocare o constituie prelungirea sezonului de croaziere la 240 de zile pe an. Cu ceva vreme \u00een urm\u0103 vapoarele navigau de la jum\u0103tatea lunii mai p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui octombrie. Acum primul vapor a plecat \u00een croazier\u0103 \u00een martie iar ultimul va porni \u00een ianuarie anul urm\u0103tor. \u00cen ceea ce prive\u015fte tematica de promovare regional\u0103, de\u015fi \u00een \u0163ara noastr\u0103 nu s-a prea auzit, Die Donau a dezvoltat de-a lungul anilor mai multe programe comune. Temele au fost: \u00een 2002 \u201eDun\u0103rea \u015fi Europa\u201d, \u00een 2003 \u201eOameni, mituri, basme\u201d, \u00een 2004 \u201eDun\u0103rea muzical\u0103\u201d, \u00een 2007 \u201eDun\u0103rea \u2013 Fluviu regal\u201d, \u00een 2008 \u201eDun\u0103rea te anim\u0103\u201d iar pentru 2009-2010, \u201eRomanii la Dun\u0103re\u201d. Anul trecut chiar Bucure\u015ftiul a g\u0103zduit Conferin\u0163a\u00a0 \u00centerna\u0163ional\u0103 Die Donau. Peste 130 de speciali\u015fti au t\u0103iat firul \u00een patru, iar\u00a0 organiza\u0163ia au premiat dou\u0103 personalit\u0103\u0163i, mai mult prima dec\u00e2t a doua, cu \u201ePro Danubio\u201d, important\u0103 distinc\u0163ie \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2004. Gheorghe M\u0103rginean liderul agen\u0163iei Karpaten Turism, respectiv Carmen Moraru, actualmente \u015feful Direc\u0163iei de turism din cadrul MDRT. Dincolo de polite\u0163uri politice rom\u00e2nii nu au stors mai nimic din oportunitatea programului \u201cRomanii la Dun\u0103re\u201d.<\/p>\n

\u00centrebat de reprezentantul revistei noastre dac\u0103 proiectul impune obligativitate partenerilor, pre\u015fedintele Die Donau, a r\u0103spuns elegant c\u0103 el \u201c are un caracter de \"\"<\/a>recomandare. Fiecare \u0163ar\u0103 \u00ee\u015fi selecteaz\u0103 priorit\u0103\u0163ile \u00een func\u0163ie de planul propriu de turism\u201d. Rom\u00e2nia, care de\u0163ine importante vestigii romane, mult mai numeroase \u00een compara\u0163ie cu alte \u0163\u0103ri danubiene, nu s-a ar\u0103tat interesat\u0103 de subiect (noi am r\u0103mas \u00eenghe\u0163a\u0163i \u00een timp tot la litoral, munte, circuite culturale, turism rural etc). Ca urmare banii s-au dus \u00een alte \u0163\u0103ri. Slovacia de exemplu, a lustruit c\u00e2teva relicve romane de la Gerulata, Boldog \u015fi Iza \u015fi a le-a pus \u00een v\u00e2nzare \u00een cadrul unor trasee \u015fi pachete turistice. Nem\u0163ii \u015fi austriecii au tras-o tare cu \u201cexperien\u0163e unice \u00een natur\u0103\u201d \u015fi cu programe de c\u0103\u0163\u0103rat ori de ciclism, pe rute special amenajate din vecin\u0103tatea Dun\u0103rii.<\/p>\n

SIMION GIURC\u0102: \u201eE nevoie de produse care s\u0103 creeze emo\u0163ii unice!\u201d<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>C\u0103 am trecut pe l\u00e2ng\u0103 o oportunitate o confirm\u0103 \u015fi Simion Giurc\u0103, directorul Biroului de Turism al Rom\u00e2niei la Viena<\/a>, care de\u0163ine \u015fi func\u0163ia de vicepre\u015fedinte al organiza\u0163iei Die Donau. Ce a a\u015fteptat Rom\u00e2nia? Probabil s\u0103 se termine anul 2010 \u015fi programul \u201cRomanii la Dun\u0103re\u201d. \u201eAm fi putut scoate la lumin\u0103 vestigii romane aflate sau nu \u00een patrimoniul UNESCO. Castrul roman din apropiere de Drobeta Turnu-Severin, Muzeul regional Por\u0163ile de Fier, piciorul podului lui Traian construit de Apolodor din Damasc, monumentul de la Adamclisi, cet\u0103\u0163ile din zona Dobrogei, vestigiile mozaicului de la Constan\u0163a, Muzeul de arheologie, statuia poetului Ovidiu, exilat la Pontul Euxin. Apoi Termele romane de la Herculane, Tabulele romane de la Cazane \u015fi, de ce nu, statuia lui Decebal, construit\u0103 cu finan\u0163area regretatului Iosif Constantin Dr\u0103gan. Aurul, sarea, apeductele romane etc. Am fi putut atrage turi\u015ftii str\u0103ini \u015fi \u00een interiorul \u0163\u0103rii spre cet\u0103\u0163ile din zona Or\u0103\u015ftie \u015fi minele de aur din Apuseni. Din nefericire travel agen\u0163ii rom\u00e2n nu au cuplat la o asemenea generoas\u0103 ofert\u0103. Dun\u0103rea e creatoarea unei culturi \u015fi a unei istorii comune. \u00cenc\u0103 nu avem abilit\u0103\u0163i s\u0103 abord\u0103m asemenea proiecte. E nevoie de inova\u0163ie, de refacerea, re\u00eempachetare unor oferte turistice care s\u0103 creeze emo\u0163ie \u015fi tr\u0103iri unice\u201d.
\nSe va mi\u015fca ceva \u015fi \u00een Rom\u00e2nia? \u00cenc\u0103 de pe vremea ministrului Dan Matei Agathon<\/a> s-a lansat crearea \u015fi \u00een \u0163ara noastr\u0103 a unui drum-pist\u0103 pentru bicicli\u015fti de-a lungul Dun\u0103rii pentru c\u0103 Traseul ciclist dun\u0103rean \u00eenregistra un mare succes. Statistica recent\u0103 arat\u0103 c\u0103 numai din zona Austriei Inferioare pornesc pe Traseul Ciclist Dun\u0103rean anual circa 120.000 de turi\u015fti-cicli\u015fti. Cam jum\u0103tate dintre ace\u015ftia fac excursii de o zi iar restul se cazeaz\u0103 mai mult de o noapte \u00een regiunile din proximitate. De aceea s-a pus accentul pe extinderea Traseului Ciclist Dun\u0103rean p\u00e2n\u0103 \u00een Delta Dun\u0103rii concept sprijinit de mult\u0103 vreme de Die Donau. Acum Rom\u00e2nia pune \u00een mi\u015fcare un proiect denumit\u00a0 Datourway \u00een care e confirgurat\u0103 \u201cStrategia transna\u0163ional\u0103 de dezvoltare teritorial\u0103 durabil\u0103 a zonei riverane Dun\u0103rii cu accent pe turism\u201d. Lucrarea este finan\u0163at\u0103 cu bani europeni \u015fi cuprinde un proiect pilot pentru implementarea unor ac\u0163iuni de tip greenways (trasee de transport ecologice nemotorizate) \u00een toat\u0103 aceast\u0103 zon\u0103.<\/p>\n

M\u0103car s\u0103 nu fim penibili<\/strong>
\n\u00cen fiecare an, deci \u015fi \u00een 2011 au fost semnate documente protocolare. Deocamdat\u0103 nu a c\u0103p\u0103tat via\u0163\u0103 nicio parte din acest traseu. \u201cNe apropiem cu pa\u015fi repezi de momentul demar\u0103rii implement\u0103rii Strategiei. Este esen\u0163ial ca Rom\u00e2nia s\u0103 fie preg\u0103tit\u0103 pentru a putea dovedi c\u0103 dimensiunea noastr\u0103 de ini\u0163iatori, al\u0103turi de Austria, ai acestui demers european, este dublat\u0103 de capacitatea de a ne asuma at\u00e2t misiunea de a implementa Strategia\u201d \u2013 declara Eugen Curteanu, secretar de stat \u00een cadrul MDTR, \u00een prim\u0103var\u0103 la \u201eForumul na\u0163ional pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dun\u0103rii.\u00a0 O alt\u0103 declara\u0163ie f\u0103cut\u0103 la Tulcea \u00een iunie la Conferin\u0163a de lansare a implement\u0103rii Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dun\u0103rii anun\u0163a c\u0103 \u201eStrategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dun\u0103rii intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103. Cre\u015fterea vizibilit\u0103\u0163ii regiunii Dun\u0103rii \u015fi a poten\u0163ialului ei turistic, at\u00e2t \u00een interiorul, c\u00e2t \u015fi \u00een afara acesteia, asigur\u00e2nd, totodat\u0103, o dezvoltare sustenabil\u0103 a turismului prin valorificarea resurselor existente \u015fi acord\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, aten\u0163ia cuvenit\u0103 prezerv\u0103rii naturii \u015fi a patrimoniului cultural pentru genera\u0163iile viitoare, va fi una dintre priorit\u0103\u0163ile Rom\u00e2niei \u00een cadrul Strategiei\u201d. Apar\u0163ine ministrului Elena Udrea. Merit\u0103 s\u0103 mai amintim \u015fi enun\u0163ul strategic ce se refer\u0103 la transformarea Bucure\u015ftiului \u00een… capital\u0103 dun\u0103rean\u0103 (proiect dat\u00e2nd din 1990), f\u0103cut la o alt\u0103 conferin\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103. Oare nu ne d\u0103m seama c\u00e2t de penibili am ajuns?<\/p>\n

S\u0103 nu invent\u0103m iar\u0103\u015fi roata<\/strong>
\nLa final, ceva pentru folosul travel agen\u0163ilor. V\u0103 anun\u0163\u0103m c\u0103 exist\u0103 \u015fi un Manual Dun\u0103rean de v\u00e2nz\u0103ri, promovat de Ministerul Federal al Transporturilor, Inova\u0163iei \u015fi Tehnologiei din Austria, care este \u015fi primul ghid de v\u00e2nz\u0103ri transfrontalier online. El con\u0163ine informa\u0163ii despre manifest\u0103rile culturale, obiective turistice \u015fi o prezentare a serviciilor turistice din \u0163\u0103rile dun\u0103rene Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croa\u0163ia, Serbia \u015fi Rom\u00e2nia \u015fi poate fi consultat la adresa www.danubesalesmanual.com<\/a>. Alte informa\u0163ii utile afla\u0163i la adresa www.danube-river.org<\/a>. Semnal\u0103m acest instrument de orientare ca s\u0103 nu cumva s\u0103 ne\u00a0 trezim\u00a0 m\u00e2ine c\u0103 vine o firm\u0103 interna\u0163ional\u0103 s\u0103 ne propun\u0103 s\u0103 facem noi unul, fire\u015fte cu… finan\u0163\u0103ri europene. O suporta Dun\u0103rea multe, dar nu chiar at\u00e2t.<\/p>\n

ALEX BARBU & C. MARIAN<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 418C\u00c2\u0162I BANI FACEM DIN DUN\u0102REA ALBASTR\u0102 ? \u015eti\u0163i \u00een mod sigur. Din cei 2.850 de kilometri pe care-i parcurge Dun\u0103rea, din Germania p\u00e2n\u0103 la v\u0103rsare \u00een Marea Neagr\u0103, 1.075 str\u0103bate teritoriul \u0163\u0103rii noastre.\u00a0 E al doilea fluviu … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[50,25],"tags":[],"class_list":["post-524","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-numarul-88-89","category-redescopera-romania"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/524","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=524"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/524\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":530,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/524\/revisions\/530"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=524"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=524"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=524"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}