{"id":5229,"date":"2017-03-07T15:18:38","date_gmt":"2017-03-07T13:18:38","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=5229"},"modified":"2017-03-07T19:53:35","modified_gmt":"2017-03-07T17:53:35","slug":"creta-a-plans-sau-nu-zeus-mapamond-2-nr-150","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2017\/03\/07\/creta-a-plans-sau-nu-zeus-mapamond-2-nr-150\/","title":{"rendered":"Creta: A plans sau nu ZEUS, MAPAMOND 2 nr.150"},"content":{"rendered":"<a  href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-admin\/options-general.php?page=post_views' class='entry-meta' style='text-align:center'><b>Post Views<\/a><\/b> = 476<br\/><p>F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cretanii trebuie s\u0103-i mul\u021bumeasc\u0103 lui Cervantes. Pentru c\u0103 luptele lui Don Quijote cu morile de v\u00e2nt au dus la cre\u0219terea celebrit\u0103\u021bii lor. S\u0103 le mul\u021bumeasc\u0103 \u0219i celor care au creat legendele nemuritoare ale Olimpului printre care \u0219i lui Zeus, ce s-ar fi n\u0103scut chiar \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 din Creta.<br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-213.jpg\" rel=\"attachment wp-att-5285\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-5285\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-213.jpg\" alt=\"Creta 213\" width=\"1024\" height=\"768\" srcset=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-213.jpg 1024w, http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-213-300x225.jpg 300w, http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-213-768x576.jpg 768w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/a><\/p>\n<p>F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 mai trebuie s\u0103 le mul\u021bumeasc\u0103 cultivatorilor de portocali \u0219i m\u0103slini. Dar \u0219i m\u0103garilor \u0219i asinilor. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103. \u0218i ve\u021bi vedea \u0219i de ce! Cunosc\u0103torii cred c\u0103 &#8222;Dumnezeu pare s\u0103-\u0219i fi dat examenul de licen\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd a f\u0103cut Creta&#8221;. Ca orice creator care se respect\u0103, st\u0103p\u00e2nul Olimpului tat\u0103l Zeilor \u0219i al muritorilor, unicul Zeus, are pe aceast\u0103 insul\u0103 celebr\u0103, leag\u0103n al unor civiliza\u021bii milenare, mai multe \u201dre\u0219edin\u021be\u201d montane. \u00cen orice sta\u021biune din Creta te vei afla una dintre primele propuneri const\u0103 \u00een vizitarea \u201dPe\u0219terii lui Zeus\u201d.<br \/>\n<a href=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-204.jpg\" rel=\"attachment wp-att-5286\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-full wp-image-5286\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-204.jpg\" alt=\"Creta 204\" width=\"768\" height=\"1024\" srcset=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-204.jpg 768w, http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-204-225x300.jpg 225w\" sizes=\"auto, (max-width: 768px) 100vw, 768px\" \/><\/a><\/p>\n<p><strong>Ce a descoperit Demargne!<\/strong><\/p>\n<p>A\u0219a c\u0103 turi\u0219ti devota\u021bi Eladei \u0219i mari fani ai lui Zeus ne-am \u00eendreptat \u0219i noi spre Psyhro Cave, pe\u0219ter\u0103 cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de Diktaion Antron, aflat\u0103 \u00een nord-estul Muntelui Sarakinos, la o altitudine de 1025 de metri. P\u00een\u0103 acolo am str\u0103b\u0103tut un drum care \u0219erpuie\u0219te printre sate \u0219i mori de v\u00e2nt amplasate p\u00e2n\u0103 pe platoul Lasithi. \u00cen mai multe locuri s-au construit mici taverne, semn c\u0103 business-ul merge, \u00eencojurate de mori de v\u00e2nt ce asigur\u0103 o parte din energia electric\u0103 a localurilor. O cafea, un popas fotografic. Timp \u00een care po\u021bi lenevi sau \u201ddigitaliza\u201d c\u00e2teva dintre dintre cele aproximativ 10.000 de mori de v\u00e2nt, multe nefunc\u021bionale azi. Ghidul nu scap\u0103 ocazia s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 \u00een anumite zone ele vor fi ref\u0103cute cu ajutorul unor finan\u021b\u0103ri europene. Ca multe altele \u0219i aceast\u0103 poveste este un fascinant amestec de adev\u0103r istoric \u0219i mitologie. S\u0103 punem \u00een mi\u0219care adev\u0103rul: pe\u0219tera a fost descoperit\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor de c\u0103tre localnici prin 1883. Dup\u0103 aceea au fost atra\u0219i \u00een valuri arheologi faimo\u0219i ai vremii. S\u0103p\u0103turile f\u0103cute au scos la lumin\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 artefacte cu o valoare cultural\u0103 deosebit\u0103 \u0219i povestea pe\u0219terii c\u0103ci \u00een interiorul s\u0103u s-a descoperit un altar pentru ofrande. Printre obiecte se num\u0103r\u0103 statuete \u0219i vase de cult dat\u00e2nd din anii 1800 \u00eenainte de Cristos. \u00cen 1897 arheologul francez Joseph Demargne semnala existen\u021ba unei diademe de aur, a c\u0103rei descriere o face \u00een \u00eensemn\u0103rile sale, dar despre care \u00een prezent nu se mai \u0219tie nimic. Probabil, undeva, ea d\u0103 valoare excep\u021bional\u0103 unei colec\u021bii private. \u0218i dac\u0103 locul este \u00eenchinat vener\u0103rii lui Zeus, s\u0103 facem un popas \u0219i \u00een mitologie. Rhea fugind din calea lui Kronos, care-\u0219i devora urma\u0219ii s-ar fi ascuns \u00een aceast\u0103 pe\u0219ter\u0103 unde l-a n\u0103scut pe Zeus. Ea i-a dat s\u0103 \u00eenghit\u0103 un bolovan lui Kronos, astfel c\u0103 trupul lui Zeus a fost salvat. Mica zeitate a fost hr\u0103nit\u0103 de c\u0103tre Amaltheia (dup\u0103 unii nimf\u0103, dup\u0103 al\u021bii&#8230; capr\u0103). Alte variante: ar fi fi fost crescut cu miere de albine \u0219i carne de porumbi\u021be. Se spune de asemenea c\u0103 apa freatic\u0103 de aici provine din lacrimile lui Zeus care ar fi pl\u00e2ns foarte mult la na\u0219tere.<\/p>\n<div id='gallery-1' class='gallery galleryid-5229 gallery-columns-3 gallery-size-thumbnail'><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2017\/03\/07\/creta-a-plans-sau-nu-zeus-mapamond-2-nr-150\/creta-204-2\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-204-1-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2017\/03\/07\/creta-a-plans-sau-nu-zeus-mapamond-2-nr-150\/creta-213-2\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-213-1-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2017\/03\/07\/creta-a-plans-sau-nu-zeus-mapamond-2-nr-150\/creta-238\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-238-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><br style=\"clear: both\" \/><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2017\/03\/07\/creta-a-plans-sau-nu-zeus-mapamond-2-nr-150\/creta-260\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-260-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2017\/03\/07\/creta-a-plans-sau-nu-zeus-mapamond-2-nr-150\/creta-271\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-271-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2017\/03\/07\/creta-a-plans-sau-nu-zeus-mapamond-2-nr-150\/creta-285\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/Creta-285-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><br style=\"clear: both\" \/>\n\t\t<\/div>\n\n<p><strong>Servicii de taxi-m\u0103g\u0103ru\u0219<\/strong><\/p>\n<p>Frumos nu! Are cu ce se hr\u0103ni \u0219i turistul! Un lucru este sigur: pruncul a crescut \u0219i a devenit acel Zeus ce, printre alte ispr\u0103vi a r\u0103pit-o pe frumoasa Europa din Phoenicia \u0219i a ascuns-o \u00een pe\u0219tera Diktaion Antron. \u0218i mitul curge mai departe&#8230; Scrierile antice consemneaz\u0103 c\u0103 \u0219i celebrul profet Epimenides a locuit c\u00e2\u021biva ani \u00een acest loc unde au fost pl\u0103smuite o mare parte din viziunile sale. Dincolo de pove\u0219ti trebuie s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 locul are o magie aparte \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 accesul este destul de facil. Chiar \u0219i pentru turi\u0219tii care frecventeaz\u0103 muntele mai pu\u021bin. Varianta pedestr\u0103 e pu\u021bin obositoare. Ave\u021bi la dispozi\u021bie dou\u0103 trasee cu lungimi \u0219i grade de dificultate diferite. Pe potecile \u00een serpentin\u0103 ave\u021bi numeroase locuri din care pute\u021bi admira o panoram\u0103 extraordinar\u0103. Pentru cei mai comozi este pus la dispozi\u021bie un serviciu de taxi-m\u0103g\u0103ru\u0219 sau taxi-asin. C\u0103r\u0103u\u0219ii, duc \u00een spate o parte din \u201dgloriile\u201d sistemului All-inclusive, care a prins \u00een majoritatea hotelurilor grece\u0219ti, dedicate familiilor. Chiar dac\u0103 a fost destul de criticat, cum c\u0103 afecteaz\u0103 gastronomia \u0219i tradi\u021biile culinare locale. Mu\u021bi, harnici, neemi\u021b\u0103tori de bonuri fiscale asinii ei \u00ee\u0219i duc la bun sf\u00e2r\u0219it c\u0103r\u0103u\u0219ia transport\u00e2nd zilnic sute de turi\u0219ti str\u0103ini. Contra a 5 sau 10 euro, dus sau dus-\u00eentors, depinde cum ai negociat. Noi am preferat mersul pe jos, pentru c\u0103 face tenul frumos. Spre bucuria m\u0103g\u0103ru\u0219ilor dar insatisfac\u021bia st\u0103p\u00e2nilor.<\/p>\n<p><strong>Stalactite \u0219i jocuri de lumini<\/strong><\/p>\n<p>De sus lumea se vede altfel. E\u0219ti r\u0103spl\u0103tit din plin. Accesul \u00een pe\u0219ter\u0103 se face pe un traseu organizat \u0219i bine semnalizat. La intrare al\u0103turi de bilet \u021bi se ofer\u0103 un pliant gratuit dup\u0103 care te po\u021bi orienta. Aten\u021bie primele seturi de sc\u0103ri pe care cobori \u00een sala mare, sunt umede \u0219i alunecoase. P\u0103\u0219i\u021bi cu aten\u021bie. Lat\u0103 de 35 de metri cu o ad\u00e2ncime de 16 ea de\u021bine dou\u0103 incinte. Prima e bine aerisit\u0103 \u0219i luminat\u0103 natural. \u00cen a doua a fost descoperit altarul pentru ofrande \u0219i artefactele amintite. Al doilea set de sc\u0103ri te conduce spre ad\u00e2ncurile pe\u0219terii unde se afl\u0103 cinci alveole ale c\u0103ror coloane de stalactite \u0219i stalagmite creaz\u0103 un spa\u021biu de vis. Jocurile de lumini concepute de curatorii \u0219i tehnicienii ce valorific\u0103 Pe\u0219tera lui Zeus contribuie din plin la promovarea locului cu aur\u0103 mitic\u0103. Desigur, spa\u021biile pe\u0219terii sunt pline de locuitorii naturii &#8211; de la liliacul mediteraneean cu cu urechi mari p\u00e2n\u0103 la cuiburi \u0219i stoluri de p\u0103s\u0103ri curajoase care au descoperit acest loc luminos \u0219i r\u0103coros. \u0218i apropo de asta, c\u00e2nd a\u021bi ales s\u0103 vizita\u021bi acest obiectiv turistic chiar dac\u0103 afar\u0103 sunt 40 de grade, nu uita\u021bi s\u0103 v\u0103 lua\u021bi o hain\u0103 mai groas\u0103, un hanorac eventual \u0219i \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte corespunz\u0103toare. O lantern\u0103 nu stric\u0103. Traseul interior este \u0219i umed \u0219i \u00eentunecos. Poate sfaturile noastre par exagerate, dar am avut surpriza s\u0103 vedem tinere&#8230; turiste urc\u00e2nd pe pantofi cui de 8-10 centimetri. O fi vreun nou trend \u00een travel \u0219i nu am aflat noi. Tot ce e posibil.<\/p>\n<p><strong>DOINA &amp; MARIAN CONSTANTINESCU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Post Views = 476F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cretanii trebuie s\u0103-i mul\u021bumeasc\u0103 lui Cervantes. Pentru c\u0103 luptele lui Don Quijote cu morile de v\u00e2nt au dus la cre\u0219terea celebrit\u0103\u021bii lor. S\u0103 le mul\u021bumeasc\u0103 \u0219i celor care au creat legendele nemuritoare ale Olimpului printre &hellip; <a href=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2017\/03\/07\/creta-a-plans-sau-nu-zeus-mapamond-2-nr-150\/\">Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5286,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[20,1519],"tags":[1545,1544,34,1546,1547],"class_list":["post-5229","post","type-post","status-publish","format-gallery","has-post-thumbnail","hentry","category-mapamond","category-numarul-150","tag-ce-a-descoperit-demargne","tag-creta-a-plans-sau-nu-zeus","tag-mapamond-2","tag-servicii-de-taxi-magarus","tag-stalactite-si-jocuri-de-lumini","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5229","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5229"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5229\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5294,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5229\/revisions\/5294"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5286"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5229"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5229"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5229"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}