{"id":491,"date":"2011-08-03T22:27:10","date_gmt":"2011-08-03T20:27:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=491"},"modified":"2011-08-03T22:33:34","modified_gmt":"2011-08-03T20:33:34","slug":"biblioteca-nr-88-89iulie-august-2011","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2011\/08\/03\/biblioteca-nr-88-89iulie-august-2011\/","title":{"rendered":"Biblioteca nr. 88-89(iulie-august 2011)"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 478

TUNISIA \u2013 exotismul Mediteranei<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Carte Tunisia Editura Ad Libri propune c\u0103ut\u0103torilor de frumos un nou ghid de destina\u0163ie: Tunisia. Cu h\u0103r\u0163i, recomand\u0103ri de restaurante, cafenele ori hoteluri, cartea e u\u015for de a\u015fezat \u00een buzunar \u015fi foarte pl\u0103cut de luat pe post de ajutor \u00een c\u0103l\u0103torie.<\/p>\n

Autoarea (britanic\u0103) recomand\u0103 Tunisia pentru litoralul superb dar mai ales pentru originalitatea \u015fi permanen\u0163a tradi\u0163ionalului, a savorii locale. Ne trimite \u00een de\u015fertul Sahara, care acoper\u0103 sudul \u0163\u0103rii, la apusul soarelui, ori pe str\u0103zile aglomerate ale pie\u0163elor \u00een aer liber. Pe lista primelor 10 locuri de v\u0103zut ea indic\u0103 ruinele romane de la Dougga, amfiteatrul de la El Jem ori insulele Kerkennak apreciate ca \u201cUltimul Paradis\u201d \u2013 fostul loc de exil al generalului cartaginez Hannibal. Ora\u015ful Kairouan concureaz\u0103 \u00een frumuse\u0163e cu satul Sidi Bou Said, cu cl\u0103dirile sale albe ce privesc marea, l\u0103s\u00e2ndu-se cuprinse u\u015for de valuri de flori. Ghidul prezint\u0103 apoi o descriere a tuturor regiunilor Tunisiei. Lucrarea face parte din colec\u0163ia \u201cC\u0103l\u0103tor de mapamond\u201d.
\n……………………………..
\nLA O JUDECAT\u0102 DE APOI… ALBASTR\u0102 !<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Ap\u0103rut de ceva vreme albumul \u201eVORONE\u0162\u201d merit\u0103 recomandat \u015fi achizi\u0163ionat. Cel mai lesne \u00eel g\u0103si\u0163i la magazinul m\u00e2n\u0103stirii. El vorbe\u015fte privitorului de grija unei comunit\u0103\u0163i pentru un monument cu orgoliu na\u0163ional \u015fi de valoare de patrimoniu mondial UNESCO: Vorone\u0163.
\nLucrarea e semnat\u0103 de monahia Gabriela Platon iar informa\u0163ia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cunoa\u015fte traduceri \u00een englez\u0103, francez\u0103 \u015fi german\u0103. Vorone\u0163ul este ctitoria lui \u015etefan cel Mare, din 1488. Biserica a fost m\u0103rit\u0103 \u015fi pictat\u0103 pe exterior \u00een secolul urm\u0103tor, \u00een vremea Mitropolitului Grigorie Ro\u015fca. Aici se g\u0103sesc: morm\u00e2ntul lui Daniil Sihastrul, sf\u0103tuitorul \u015fi duhovnicul domnitorului de legend\u0103, dar \u015fi singura fresc\u0103 de epoc\u0103 ce p\u0103streaz\u0103 chipul lui \u015etefan. Albumul prezint\u0103 detaliat aceast\u0103 istorie a l\u0103ca\u015fului pe care o completeaz\u0103 cu binecunoscute imagini ale picturii. Paginile finale, \u00een care autoarea a explicat am\u0103nun\u0163it semnifica\u0163ia scenelor din fresca interioar\u0103 dar \u015fi exterior\u0103, constituie atu-ul lucr\u0103rii. Accentul cade pe unica Judecat\u0103 de Apoi \u2013 parte a unui ansamblu pictural care a f\u0103cut criticii de art\u0103 s\u0103 denumeasc\u0103 Vorone\u0163ul \u201eCapela Sixtin\u0103 a Orientului\u201d<\/a>.
\n……………………………..
\nTOKAJ -Talentul de a spune o poveste<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Fiecare produs care se vrea promovat trebuie s\u0103 aib\u0103 povestea sa. Ca s\u0103 aib\u0103 o imagine distinct\u0103 \u00een mintea omului, ca s\u0103 par\u0103 cel mai interesant, ca s\u0103-\u0163i dore\u015fti s\u0103 \u00eel ai. A\u015fa \u015fi cu vinul de Tokaj, una din cele mai cunoscute m\u0103rci ale Ungariei<\/a>. Albumul care i-a fost dedicat se nume\u015fte \u00een traducere \u201eTokaj \u2013 mitul p\u0103m\u00e2ntului\u201d \u015fi a fost publicat \u00een cadrul unei campanii de promovare. Textul (\u00een englez\u0103 \u015fi maghiar\u0103) apar\u0163ine Asocia\u0163iei Prietenilor Vinului.\u00a0 Ilustra\u0163ia asigurat\u0103 de artistul fotograf Alkonyi Laszlo \u015fi, ca \u015fi grafica, sunt de o calitate excep\u0163ional\u0103.
\nPovestea \u00eencepe din Fran\u0163a anilor 1200 \u015fi drumul literelor ne poart\u0103 pe la Bordeaux, Champagne, prin pivni\u0163ele c\u0103lug\u0103rilor cistercieni sau prin marile domenii ale Burgundiei medievale. Astfel, prin al\u0103turare \u015fi asociere cu o tradi\u0163ie recunoscut\u0103 este introdus\u0103 cercetarea asupra apari\u0163iei vinului din regiunea Tokaj, prin secolul al XVII-lea. Accentul cade pe ideea speciali\u015ftilor contemporani, care spun c\u0103 unicitatea unui vin este dat\u0103 de p\u0103m\u00e2ntul pe care e s\u0103dit\u0103 via. \u00centre texte se intercaleaz\u0103 editoriale ce aduc laud\u0103 vinului \u015fi oamenilor ce-l iubesc, al\u0103turi de figuri \u015fi nume ale unor cunoscu\u0163i vinificatori maghiari. \u201eUn moment petrecut \u00een lini\u015ftea viei \u00eenflorite \u00ee\u0163i poate revela eternitatea, \u00een lumina cald\u0103 a razei aurii ce atinge frunzi\u015ful crud\u201d \u2013 sus\u0163in cei de la APV. Merit\u0103 s\u0103 ridic\u0103m paharul \u00een cinstea unor pasiona\u0163i, care v\u0103d vinul bun ca pe o culme cultural\u0103 \u015fi \u00eel povestesc cu dragoste \u015fi talent! Lucrarea se \u00eencheie, cu o abordare original\u0103. Ea con\u0163ine o clasificare a podgoriilor \u015fi descrierea caracteristicilor vinului \u00een func\u0163ie de rocile \u015fi p\u0103m\u00e2nturile zonei.<\/p>\n

S\u00ceNZIANA CONSTANTINESCU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 478TUNISIA \u2013 exotismul Mediteranei Carte Tunisia Editura Ad Libri propune c\u0103ut\u0103torilor de frumos un nou ghid de destina\u0163ie: Tunisia. Cu h\u0103r\u0163i, recomand\u0103ri de restaurante, cafenele ori hoteluri, cartea e u\u015for de a\u015fezat \u00een buzunar \u015fi foarte pl\u0103cut … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[28,50],"tags":[51],"class_list":["post-491","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-biblioteca","category-numarul-88-89","tag-biblioteca-2"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/491","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=491"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/491\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":494,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/491\/revisions\/494"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=491"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=491"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=491"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}