{"id":4849,"date":"2016-08-20T17:18:34","date_gmt":"2016-08-20T15:18:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=4849"},"modified":"2016-08-20T18:41:24","modified_gmt":"2016-08-20T16:41:24","slug":"travel-and-tourism-roundtable-evenimente-nr-145","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2016\/08\/20\/travel-and-tourism-roundtable-evenimente-nr-145\/","title":{"rendered":"Travel and Tourism Roundtable, EVENIMENTE nr.145"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 600

Circa 6<\/span>0.000 de rom\u00e2ni au trecut oceanul pentru a ajunge \u00een Statele Unite ale Americii \u00een 2015. C<\/span>irca 10% dintre ace\u0219tia sunt studen\u021bi \u0219i tineri care merg s\u0103 munceasc\u0103 pe perioada vacan\u021belor. Cele mai frecventate 5 ora\u0219e de c\u0103tre concet\u0103\u021benii no\u0219tri sunt, \u00een func\u021bie de num\u0103rul de intr\u0103ri \u00eenregistrate pe aeroporturi – New York, Miami, Los Angeles, Honolulu \u0219i San Francisco.<\/span><\/span><\/p>\n

\"Ev<\/a><\/p>\n

Num\u0103rul turi\u0219tilor rom\u00e2ni ar putea fi mult mai mare dac\u0103 ar exista o curs\u0103 aerian\u0103 direct\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i SUA dar \u0219i dac\u0103 programul Visa Waiwer ar fi aplicat \u0219i pentru concet\u0103\u021benii no\u0219tri sunt de p\u0103rere travel agen\u021bii rom\u00e2ni. Aspectele au fost dezb\u0103tute \u00een cadrul evenimentului care a reunit la sediul Ambasadei SUA la Bucure\u0219ti circa 50 de reprezentan\u021bi ai agen\u021biilor de turism na\u021bionale dar \u0219i lideri de opinie din presa de turism autohton\u0103. Gazdele – Greg O<\/span>\u2019Connor, consilier comercial, Anne Redalen-Fraser, reprezentanta Departamentului de vize \u0219<\/span>i Monica Bogodai, Office Manager, ne-au prezentat \u00eentr-un tur interesant Sec\u021bia Consular\u0103, mai multe m\u0103suri prin care s-a fluidizat procesul de acordare a vizelor. Ei au vorbit audien\u021bei despre modalit\u0103\u021bile de promovare ale destina\u021biilor americane sub \u201dp\u0103l\u0103ria\u201d Brand USA. \u00cent\u00e2lnirea, benefic\u0103 pentru ambele p\u0103r\u021bi, merit\u0103 s\u0103 devin\u0103 o tradi\u021bie.<\/span> (DOINA CONSTANTINESCU<\/span>) <\/span><\/p>\n

RO\u0218IA MONTAN\u0102 e \u00een UNESCO<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Ministerul Culturii \u0219i<\/span> Ministerul Mediului, Apelor \u0219<\/span>i P\u0103<\/span>durilor din Rom\u00e2nia<\/span> au<\/span> comunicat c\u0103<\/span>tre Centrul Patrimoniului Mondial de la Paris \u00ee<\/span>nscrierea peisajului cultural minier Ro\u0219<\/span>ia Montan\u0103<\/span> \u00ee<\/span>n lista indicativ\u0103<\/span> a Rom\u00e2<\/span>niei pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Demersul vine dup\u0103<\/span> ce localitatea Ro\u0219<\/span>ia Montan\u0103<\/span>, pe o raz\u0103<\/span> de 2 kilometri<\/span>, a fost clasat\u0103<\/span> ca sit \u00ee<\/span>n categoria A, \u00ee<\/span>n noua List\u0103<\/span> a Monumentelor Istorice.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Potrivit Ministerului, atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asisten\u021b\u0103<\/span>, de aerisire \u0219<\/span>i de evacuare a apei – excavate \u00ee<\/span>ncep\u00e2<\/span>nd din perioada roman\u0103<\/span> \u0219<\/span>i continuate \u00ee<\/span>n perioada medieval\u0103<\/span> \u0219<\/span>i modern\u0103<\/span>, peisajul roman de suprafa\u021b\u0103<\/span>, peisajul industrial istoric, \u0219<\/span>i t\u00e2<\/span>rgul minier Ro\u0219<\/span>ia Montan\u0103<\/span>. Galeriile s\u0103<\/span>pate \u00ee<\/span>n masivele muntoase din jurul localit\u0103\u021b<\/span>ii \u00ee<\/span>nsumeaz\u0103<\/span> mai mult de 80 kilo<\/span>metri<\/span> din care 7 dateaz\u0103<\/span> din Antichitate, alc\u0103<\/span>tuind cel mai vast \u0219<\/span>i mai important sistem de exploatare minier\u0103<\/span> cunoscut din lumea roman\u0103 – precizeaz\u0103 speciali\u0219tii <\/span>Ministerul rom\u00e2n al <\/span>Culturii.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen prezent <\/span>pe Lista Patrimoniului Mondial al <\/span>UNESCO, al\u0103turi de Ro\u0219ia Montan\u0103 se afl\u0103<\/span>: Rezerva\u021b<\/span>ia Biosferei Delta Dun\u0103<\/span>rii (\u00ee<\/span>nscris\u0103<\/span> \u00ee<\/span>n 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), M\u00e2<\/span>n\u0103<\/span>stirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cet\u0103\u021b<\/span>ile dacice de la Or\u0103\u0219<\/span>tie (1999), bisericile maramuresene din lemn (1999)\u00a0\u0219i <\/span>centrul istoric al ora\u0219<\/span>ului Sighi\u0219<\/span>oara (1999).<\/span><\/span><\/p>\n

CASTLE BREAK a intrat \u00een runda a 4-a<\/span> <\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\"Ev<\/a><\/p>\n

Asocia\u021bia ARCH\u00c9 aduce, p<\/span>entru al patrulea an consecutiv, castelele \u0219i conacele mai pu\u021bin cunoscute din Rom\u00e2nia mai aproape de publicul larg, printr-un proiect inovator de turism cultural, adresat tuturor celor interesa\u021bi s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 istoria \u0219i cultura. Edi\u021bia 2016<\/span> include 12<\/span> tururi cu specific cultural la bijuterii ale patrimoniului construit din toate regiunile istorice ale Rom\u00e2niei. Itinerariile propuse includ peste 20 de re\u0219edin\u021be ale elitelor de alt\u0103dat\u0103 \u2013 castele, palate, cule sau conace \u2013 dar \u0219i vizite la produc\u0103tori \u0219i me\u0219te\u0219ugari locali, degust\u0103ri de produse tradi\u021bionale etc.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Printre cele mai reprezentative obiective vizate de proiect se num\u0103r\u0103 Castelul B\u00e1nffy din Bon\u0163ida, Castelul Bethlen din Cri\u0219, Castelul Sturdza din Micl\u0103u\u015feni, conacul Apafi din M\u0103l\u00e2ncrav, Centrul Cultural S\u00e2ncrai, Castelul Daniel din T\u0103li\u0219oara, Castelul Teleki din Gorne\u015fti, bisericile fortificate din Viscri, Saschiz \u0219i M\u0103l\u00e2ncrav, precum \u015fi culele din M\u0103ld\u0103re\u015fti \u015fi Curti\u015foara. Tururile au loc \u00een perioada 23 aprilie \u2013 5 noiembrie \u0219i au o durat\u0103 total\u0103 de 103 zile. <\/span>\u201eProiectul Castle Break acord\u0103 participan\u021bilor \u0219ansa de a deveni o parte integrant\u0103 a procesului de revitalizare a patrimoniului. \u00cen fiecare tur cultural, vizitatori de toate v\u00e2rstele descoper\u0103 povestea din spatele zidurilor devenind ei \u00een\u0219i\u0219i naratori, capabili s\u0103 trag\u0103 un semnal de alarm\u0103 privind necesitatea valorific\u0103rii unor monumente incluse par\u021bial sau deloc \u00een circuitul economic\u201d – declar\u0103 <\/span> Carmen Popa, coordonatorul<\/span> proiectului Castle Break. <\/span><\/span><\/p>\n

De altfel, pe <\/span><\/span>12 aprilie, <\/span>au fost deja deschise <\/span><\/span>\u00eenscrierile la patru tururi culturale<\/span> din seria Castle Break: \u201eZestrea Transilvaniei<\/a>\u201d, \u201ePerlele Mure\u0219ului<\/a>\u201d, \u201eMoldova: rafinament, ospitalitate \u0219i bucate alese<\/a>\u201d, respectiv \u201ePodgorii, conace \u015fi vinuri muntene\u015fti<\/a>\u201d. <\/span>Cei interesa\u0163i sunt invita\u0163i s\u0103 <\/span><\/span>consulte <\/span><\/span><\/span>site-ul www.castlebreak.ro. (<\/span><\/span>ALEX BARBU<\/span><\/span><\/span>)<\/span><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 e APRILIE e BELGIA<\/span><\/strong><\/p>\n

\"Ev<\/a><\/p>\n

Pe 24 aprilie A<\/span><\/span>rthis – Casa de Cultur\u0103 Belgo-Rom\u00e2n\u0103<\/span>,<\/span><\/span> a g\u0103zduit pe <\/span><\/span>Square des Blind\u00e9s<\/span> din<\/span><\/span> Bruxelles<\/span>, e<\/span><\/span>di\u0163ia a XI-a<\/span> a manifest\u0103rii \u201d<\/span><\/span>Prim\u0103var\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 la Bruxelles<\/span>\u201d. Invita\u021bii speciali au fost arti\u0219ti, me\u0219teri \u0219i creatori populari din jude\u021bele <\/span><\/span>Alba<\/span> \u0219i<\/span><\/span> Maramure\u015f<\/span>. Pe scena festivalului au urcat, printre al\u021bii<\/span><\/span> Ansamblul folcloric Zamfira, dar \u015fi de<\/span>\u00a0<\/span><\/span>reprezentantul Rom\u00e2niei la Eurovision, Ovidiu Anton<\/span><\/span>. Artizanii \u0219i-au prezentat priceperea \u00een <\/span><\/span><\/span>arta ol\u0103ritului, \u0163es\u0103turilor \u015fi \u00eempletiturilor tradi\u0163ionale, \u00eencondeierii ou\u0103lor<\/span> etc. De asemenea au fost testate <\/span><\/span>specialit\u0103\u0163i tradi\u0163ionale, \u00eenso\u0163ite de savuroasele vinuri rom\u00e2ne\u015fti.<\/span> Istoria \u015fi patrimoniul rom\u00e2nesc <\/span><\/span>au fost exprimate <\/span><\/span><\/span>prin demonstra\u0163iile gladiatorilor de la Ludus Apulensis<\/span><\/span>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De asemenea WTCB Pulmann din Capital\u0103<\/span> cea de a IV-a<\/span> edi\u021b<\/span>ie a S\u0103<\/span>pt\u0103<\/span>m\u00e2<\/span>nii Belgiene organizat\u0103<\/span> de A<\/span>socia\u021b<\/span>ia de Afaceri Romano-Belgian\u0103<\/span>.\u00a0Evenimentul a fost <\/span>dedicat gastromoniei \u0219<\/span>i industriei alimentare belgiene \u0219i s-a bucurat de participarea lui<\/span> Alex Verhoeven, chef de elit\u0103<\/span> \u0219<\/span>i proprietar al prestigiosului restaurant Fleur de Sel din Kasterlee (<\/span>Belgia)<\/span>, c\u00e2<\/span>t \u0219<\/span>i a renumitului ciocolatier Laurent Gerbaud. Agenda S\u0103<\/span>pt\u0103<\/span>m\u00e2<\/span>nii a cuprins<\/span> \u0219<\/span>i o sear\u0103<\/span> de gal\u0103<\/span>, cu participarea E.S. <\/span>Thomas Baekelandt, am<\/span>basadorul Regatului Belgiei \u00ee<\/span>n Rom\u00e2<\/span>nia.<\/span> \u00ce<\/span>n 2015, e<\/span>xporturile c\u0103<\/span>tre Belgia au cunoscut o<\/span> cre\u0219<\/span>tere de 10,8%, p\u00e2<\/span>n\u0103<\/span> la 921,9 milioane de euro comparativ cu anul anterior<\/span>. (ION BADEA<\/span>)<\/span><\/p>\n

THE SUN: \u201dNu rata\u021bi Transilvania ! \u201d<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Jurnali\u0219<\/span>tii publica\u021b<\/span>iei The Sun recomand\u0103 vizitarea <\/span>Transilvaniei nu doar pentru mitul lui Dracula ci \u0219i pentru <\/span>perspectivele panoramice, pentru castelele \u201edesprinse parc\u0103<\/span> pove\u0219tile din <\/span>Harry Potter\u201d precum \u0219i pentru <\/span>barurile ascunse pe str\u0103zi \u00eenguste \u0219i sinuoase. Ei reamintesc c\u0103 <\/span>Lonely Planet a desemnat Transilvania ca o <\/span>destina\u021bie <\/span>des\u0103<\/span>v\u00e2<\/span>r\u0219<\/span>it\u0103<\/span> pentru c\u0103l\u0103torii. Ei relateaz\u0103 c\u0103 \u00een<\/span> Cluj, de pild\u0103<\/span>, turi\u0219<\/span>tii pot face slalom printre galerii de art\u0103<\/span> \u0219<\/span>i teatre, le recomand\u0103<\/span> s\u0103<\/span> se r\u0103<\/span>t\u0103<\/span>ceasc\u0103<\/span> prin spa\u021b<\/span>iul de art\u0103<\/span> contemporan\u0103<\/span> \u201eFabrica de pensule\u201d, unde se r\u0103<\/span>sfir\u0103<\/span> mai multe galerii, ateliere ale arti\u0219<\/span>tilor \u0219<\/span>i spa\u021b<\/span>ii pentru spectacole teatrale. \u00cen viziunea celor de la The Sun tu<\/span>rul ora\u0219<\/span>ului ar trebui s\u0103<\/span> se \u00eencheie<\/span> la Muzeul Na\u021b<\/span>ional de Istorie, unde pot fi admirate colec\u021b<\/span>ia de po\u021b<\/span>iuni \u0219<\/span>i echipamentul str\u0103<\/span>vechi de laborator, ambele<\/span> desprinse parc\u0103<\/span> din acela\u0219i univers al lui <\/span>Harry Potter. Castelul Bran din secolul al XIV-lea, coco\u021b<\/span>at pe o st\u00e2<\/span>nc\u0103<\/span>, surs\u0103<\/span> de inspira\u021b<\/span>ie pentru re\u0219<\/span>edin\u021b<\/span>a Contelui Dracula \u00ee<\/span>n romanul scris de <\/span>Bram Stoker ofer\u0103<\/span> panorame impresionante. T<\/span>uri\u0219<\/span>tii urc\u0103<\/span> sc\u0103<\/span>rile secrete din interior c\u0103<\/span>tre turnuri, iar apoi trebuie s\u0103<\/span>–\u0219<\/span>i dozeze for\u021bele \u0219i frica pentru a <\/span> vizita Muzeul Torturii din incinta Castelului Bran, subliniaz\u0103 aceea\u0219i editori. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

COLOCVIU INTERNA\u021aIONAL DE AEROTERAPIE<\/span><\/strong><\/p>\n

Breaza va g\u0103zdui pe 6 mai cea de-a doua edi\u021bie a <\/span><\/span>Colocviu<\/span>lui<\/span><\/span> Aeroterapia<\/span>. El este<\/span><\/span> organizat de c<\/span>\u0103<\/span><\/span>tre Asocia<\/span>\u021b<\/span><\/span>ia Dezvolt<\/span>\u0103<\/span><\/span>m Breaza, Clusterul BioThech Valea Prahovei, Aeroterapia, BioParc, Bursa Bio <\/span>\u0219<\/span><\/span>i are ca scop <\/span>prezentarea <\/span><\/span>beneficiil<\/span>or<\/span><\/span> \u0219<\/span><\/span>i avantajele pe care<\/span> le poate oferi <\/span><\/span>aerul pur <\/span>\u0219<\/span><\/span>i s<\/span>\u0103<\/span><\/span>n<\/span>\u0103<\/span><\/span>tos<\/span>.<\/span><\/span> Breaza este renumit<\/span>\u0103<\/span><\/span> de mult timp pentru calitatea aerului <\/span>\u0219i pentru <\/span><\/span>efectele benefice pe care le are asupra organismului. <\/span>Pentru aceste atuuri Breaza a fost desemnat <\/span><\/span>drept ora<\/span>\u0219ul cel mai s\u0103n\u0103tos al Europei centrale \u0219i de est. <\/span><\/span>Conferin<\/span><\/span><\/span>\u021b<\/span><\/span><\/span><\/span>ele sunt <\/span><\/span><\/span>\u00ee<\/span><\/span><\/span><\/span>n mod voit succinte <\/span><\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span><\/span><\/span>i au ca obiectiv <\/span><\/span><\/span>cre\u0219terea <\/span><\/span><\/span><\/span>interes<\/span><\/span><\/span>ului asupra acestui poten\u021bial natural. <\/span><\/span><\/span><\/span>Tematicile vor fi consacrate exclusiv aspectelor Aer <\/span><\/span><\/span>\u0219<\/span><\/span><\/span><\/span>i Eco fie c<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span><\/span> se refer<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span><\/span> la s<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span><\/span>n<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span><\/span>tate, alimenta<\/span><\/span><\/span>\u021b<\/span><\/span><\/span><\/span>ie, transport ecologic, mediu <\/span><\/span><\/span>\u00ee<\/span><\/span><\/span><\/span>nconjur<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span><\/span>tor, tehnologii de construc<\/span><\/span><\/span>\u021b<\/span><\/span><\/span><\/span>ii<\/span><\/span><\/span> ori<\/span><\/span><\/span><\/span> oportunit<\/span><\/span><\/span>\u0103\u021b<\/span><\/span><\/span><\/span>i de afaceri etc.<\/span><\/span><\/span> <\/span><\/p>\n

LA CALIACRA SE JOAC\u0102 GOLF<\/span><\/strong><\/p>\n

\"Ev<\/a><\/p>\n

Un pahar de vin bun, locuri deosebite pentru a v\u0103 petrece vacan\u021ba, hoteluri de lux, spa, atrac\u021bii gourmet sau spa\u021bii ideale pentru vacan\u021be \u00eembinate cu \u201dcongress tourism\u201d. Acestea au fost doar c\u00e2teva dintre propunerile f\u0103cute la Ambasada din Bucure\u0219ti a Republicii Bulgaria. Coctailul organizat \u00een acest scop a prilejuit doamnei Maria Marinova, Directorul Asocia\u021biei pentru Dezvoltarea Turismului \u00een Regiunea nord-estic\u0103 a M\u0103rii Negre Cap Caliacra s\u0103 prezinte o parte dintre atrac\u021biile zonei. Amfitrionul ac\u021biunii de promovare a fost E.S Aleksandar Filipov, ambasadorul Bulgariei la Bucure\u0219ti. <\/span><\/p>\n

CONFERIN\u021a\u0102 <\/span>DESPRE \u0218ANSE<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

. Ajuns\u0103 la a doua edi\u021bie manifestarea \u201dTurismul – \u0219ansa economiei na\u021bionale\u201d, a beneficiat de sprijinul logistic oferit de mai multe institute \u0219i organiza\u021bii de specialitate dar \u0219i din partea unor exper\u021bi interna\u021bionali. \u00centre 6 \u0219i 8 aprilie au avut loc la Universitatea Cre\u0219tin\u0103 \u201dDimitrie Cantemir\u201d dezbateri \u0219i evalu\u0103ri ale resurselor ce pot alimenta destina\u021biile turistice din Rom\u00e2nia, o parte dintre ele fiind sintetizate \u00eentr-un volum de profil lansat cu prilejul acestui eveniment. Despre geopolitica turismului, sustenabilitatea produselor balneare, impactul form\u0103rii \u0219i selec\u021biei resurselor umane, importan\u021ba salinelor \u00een patrimoniul turistic, noi perspective ale turismului de incoming, au vorbit la obiect, aplicat, numeroase cadre universitare \u0219i speciali\u0219ti practicieni.<\/span><\/p>\n

CONGRESUL MONDIAL DE BALNEOLOGIE…<\/strong> <\/span><\/p>\n

…se va desf\u0103\u0219ura, \u00eentre 19 \u0219i 21 mai, 2016 la Bucure\u0219ti. Cea de-a 41-a edi\u021bie, organizat\u0103 de c\u0103tre Asocia\u021bia Rom\u00e2n\u0103 de Balneologie \u0219i International Society of Medical Hydrology and Climatology (ISMH) este g\u0103zduit\u0103 \u00een premier\u0103 de Rom\u00e2nia. Dup\u0103 cum ne-a precizat dr. Constantin Munteanu, pre\u0219edintele Comitetului de organizare, prin acest Congres Mondial se dore\u0219te \u201dcrearea unei platforme de dezbateri \u0219tiin\u021bifice care s\u0103 pun\u0103 \u00een valoarea tradi\u021biile europene \u0219i asiatice \u00een balneoterapie, sector \u00een care speciali\u0219tii rom\u00e2ni joac\u0103 un rol important \u00een dezvoltarea rela\u021biilor dintre aceste zone geografice. Comunic\u0103rile \u0219tiin\u021bifice multidisciplinare vor contribui la dezvoltarea turismului medical \u0219i la valorificarea superioar\u0103 a factorilor terapeutici naturali.\u201d <\/span><\/p>\n

ECOLOGIE \u0218I CONSERVARE LA FUNDATA<\/span><\/strong><\/p>\n

Centrul de Ecologie Montan\u0103 a organizat la Fundata prima edi\u021bie a <\/span>Festivalului de Ecoturism. Cu aceast\u0103 ocazie a fost lansat un pachet ce con\u021bine 9 trasee ecoturistice menite s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare poten\u021bialul zonei Fund<\/span>ata – Moieciu de Sus , n<\/span>atura \u0219<\/span>i arhitectura specific\u0103<\/span>, tradi\u021b<\/span>iile \u0219<\/span>i me\u0219<\/span>te\u0219<\/span>ugurile etc. <\/span>Festivalul s-a derulat \u00een cadrul <\/span>proiectului „Conservarea peisajului agro-pastoral \u0219<\/span>i a biodiversit\u0103\u021b<\/span>ii \u00ee<\/span>n zona Fundata-Moieciu de Sus”, proiect implementat \u00ee<\/span>n parteneriat cu Prim\u0103<\/span>ria Fundata, finan\u021b<\/span>at prin granturile SEE 2009 – 2014, \u00ee<\/span>n cadrul Fondului ONG \u00ee<\/span>n Rom\u00e2<\/span>nia\u201d – ne-a precizat <\/span>Cornelia David, <\/span>Asistent Promovare, Comunicare \u0219<\/span>i Logistic\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

HANUL ANCU\u021aEI E CEL MAI TARE…<\/strong> <\/span><\/span><\/p>\n

…\u00een <\/span>gastronomie tradi\u0163ional\u0103<\/span>. <\/span>Hanului Ancu\u0163ei din comuna Tupila\u0163i, jude\u0163ul Neam\u0163, de\u021bine printre numeroasele distinc\u021bii primite \u0219i<\/span> Premiul special pentru aducerea \u00een actualitate a re\u0163etelor tradi\u0163ionale, decernat de c\u0103tre ANTREC \u00een cadrul Galei Margareta de Aur 2015.<\/span> \u201cHanu Ancu\u0163ei este locul de poveste unde reg\u0103sim buc\u0103t\u0103ria moldoveneasc\u0103 autentic\u0103, \u00een care se pune mult accentul pe produsele din zon\u0103. Dup\u0103 ce ve\u0163i fi convin\u015fi de preparate precum toc\u0103ni\u0163\u0103 de berbecu\u0163 cu legume, nelipsitele poale-n br\u00e2u \u015fi vinul ro\u015fu moldovenesc de la han, pute\u0163i cump\u0103ra pentru acas\u0103, din C\u0103mara Ancu\u0163ei, dulce\u0163uri, \u015ferbeturi, zacusc\u0103, pl\u0103cinte, cozonaci \u015fi multe alte bun\u0103t\u0103\u0163i\u201d –<\/span> a argumentat juriul acordarea acestei importante distinc\u0163ii. <\/span><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 600Circa 60.000 de rom\u00e2ni au trecut oceanul pentru a ajunge \u00een Statele Unite ale Americii \u00een 2015. Circa 10% dintre ace\u0219tia sunt studen\u021bi \u0219i tineri care merg s\u0103 munceasc\u0103 pe perioada vacan\u021belor. Cele mai frecventate 5 ora\u0219e … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[19,1443],"tags":[112,41],"class_list":["post-4849","post","type-post","status-publish","format-gallery","hentry","category-evenimente","category-numarul-145","tag-evenimente-2","tag-evenimente-turism","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4849","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4849"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4849\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4886,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4849\/revisions\/4886"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4849"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4849"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4849"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}