{"id":4186,"date":"2016-01-10T19:47:10","date_gmt":"2016-01-10T17:47:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=4186"},"modified":"2016-01-10T22:32:27","modified_gmt":"2016-01-10T20:32:27","slug":"in-ritm-de-fanfara-prin-haferland-redescopera-romania-nr-138","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2016\/01\/10\/in-ritm-de-fanfara-prin-haferland-redescopera-romania-nr-138\/","title":{"rendered":"\u00cen ritm de fanfara prin Haferland, REDESCOPERA ROMANIA nr.138"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 632

Cel mai mare eveniment dedicat promov\u0103rii zonei s\u0103se\u0219ti din Transilvania a reunit \u00een prima decad\u0103 a lunii august mii de turi\u0219ti localnici sau sa\u0219i \u00eentor\u0219i acas\u0103 pentru a-\u0219i reaminte de via\u021ba prosper\u0103 \u0219i tradi\u021biile pe care le-au l\u0103sat \u00een Rom\u00e2nia.
\n\"Crit<\/a>
\n<\/span><\/p>\n

Azi conteaz\u0103 mai pu\u021bin de ce au plecat \u00een ultima jum\u0103tate a secolului trecut. Cel mai mult intereseaz\u0103 motivele pentru care germanii s-ar re\u00eentoarce, m\u0103car pentru c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de concediu pe an, \u00een locurile unde s-au n\u0103scut ei, p\u0103rin\u021bii, bunicii \u0219i copiii lor. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor recenta edi\u021bie, a treia, a Festivalului Haferland a avut ca tematic\u0103 educa\u021bia, iar sloganul evenimentului \u201c<\/span>Istoria ne \u00eenva\u021b\u0103!\u201d. Manifestarea a avut ca \u201depicentru cultural\u201d satul Cri\u021b din jude\u021bul Bra\u0219ov. Haferland (\u021aara Ov\u0103zului) include satele s\u0103se\u0219ti din zona cuprins\u0103 \u00eentre Rupea \u0219i Sighi\u0219oara, astfel c\u0103 turi\u0219tii au avut \u0219ansa de a vizita localit\u0103\u021bile Fi\u0219er, Saschiz, Viscri, Cri\u021b, Me\u0219endorf \u0219i Roade\u0219. Ini\u021biatorii evenimentului au fost Funda\u021bia Michael Schmidt \u00eempreun\u0103 cu Funda\u021bia Tabaluga. \u00cenfiin\u021bat\u0103 \u00een 2010 Funda\u021bia Schmidt \u0219i-a propus s\u0103 devin\u0103 v\u00e2rful de lance al conserv\u0103rii patrimoniul cultural s\u0103sesc, s\u0103 contribuie la promovarea limbii germane \u00een Rom\u00e2nia. \u0218i un interlocutor nonguvernamental important al statului german \u00een domeniul cre\u0103rii de evenimente. Dintre acestea Festivalul Haferland este cel mai important. Numai \u00een ultima zi manifest\u0103rile (concursurile de biciclete, reuniuni culturale \u0219i artistice, slujba religioas\u0103 din biserica fortificat\u0103, concertele de org\u0103 \u0219i chitar\u0103 rece, expozi\u021bia dedicat\u0103 Anului \u0218colii, Balul Tradi\u021bional S\u0103sesc etc.), au atras circa 1500 de turi\u0219ti.
\n\"Crit<\/a>
\n<\/span><\/p>\n

ORI LA BAL ORI LA CHITAR\u0102
\n\"Crit<\/a>
\n<\/span><\/strong><\/p>\n

Ce ne-a re\u021binut aten\u021bia din agenda cultural\u0103 a manifest\u0103rii! Fabuloasa prezen\u021b\u0103 a Fanfarei din \u021aara B\u00e2rsei care a secondat \u0219i recitalurile instrumentale ale unor arti\u0219ti transilvani. Evolu\u021biile la orga bisericii Evanghelice Fortificate din Cri\u021b ale arti\u0219tilor Klaus Untch \u0219i Steffen Schlandt \u00eenso\u021bit de grupul Quartetto Brassovia. Special s-a dovedit recitalul de chitar\u0103 din interiorul aceleia\u0219i biserici (felicit\u0103ri creatorilor de inedit \u0219i magie cultural\u0103) al Duo Kitharsis (Alexandra Petri\u015for & Drago\u015f Horghidan). O subliniere, pentru readucere aminte a bog\u0103\u021biei tradi\u021biilor folclorice ale sa\u0219ilor, pentru Ansamblul de dans Korona, format din tineri frumo\u0219i \u0219i pasiona\u021bi, care au \u00eencins atmosfera \u0219i la Balul S\u0103sesc de \u00eenchidere. <\/span><\/p>\n

PLEDOARIE PENTRU TRADI\u021aII
\n\"Crit<\/a>
\n<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Mai pu\u021bin spectaculoase, dar pline de substan\u021b\u0103 \u0219i realism, s-au dovedit alocu\u021biunile unor personalit\u0103\u021bi invitate s\u0103 sus\u021bin\u0103 Festivalul Haferland. Ministrul Educa\u021biei Na\u021bionale Sorin C\u00eempeanu, a subliniat c\u0103 reducerea num\u0103rului de etnici germani din Rom\u00e2nia din ultimii ani \u00eenseamn\u0103 \u0219i „sc\u0103derea aportului comunit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti \u00een ceea ce \u00eenseamn\u0103 diversitatea cultural\u0103 a \u021b\u0103rii noastre. <\/span>La nivel na\u021bional, potrivit statisticilor oficiale, \u00een gr\u0103dini\u0163ele \u015fi \u015fcolile din Rom\u00e2nia sunt \u00eenscri\u015fi 23.156 copii care \u00eenva\u0163\u0103 \u00een limba german\u0103, \u00eens\u0103 num\u0103rul profesorilor care pot preda discipline \u00een aceast\u0103 limb\u0103 este insuficient. De aceea salut implicarea statului german \u00een subven\u021bionarea material\u0103 a profesorilor care predau limba german\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, etnici germani sau nu. Conteaz\u0103 prea pu\u021bin aceast\u0103 nuan\u021b\u0103. Conteaz\u0103 azi c\u0103 \u00een \u021bara noastr\u0103 se creaz\u0103 un spirit al solidarit\u0103\u021bii care poate fi reconstruit\u0103 prin tradi\u021bii, rela\u021bii \u0219i spirit comunitar. De aceea salut \u0219i implicarea masiv\u0103 a organiza\u021biilor \u0219i asocia\u021biilor \u00een aceast\u0103 direc\u021bie\u201d. La r\u00e2ndul s\u0103u Deputatul Bernd Fabri\u021bius, primul sas din Transilvania ales \u00een Bundestag, \u0219i-a manifestat dorin\u021ba ca ecumenismul s\u0103 fie prezent tot mai mult \u00een Rom\u00e2nia, apreciind ca fiind un exemplu pozitiv slujba oficiat\u0103 \u00een biserica fortificat\u0103 din Cri\u021b, de c\u0103tre episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din Rom\u00e2nia, Reinhardt Guib.
\n\"Crit<\/a>
\n\u201dPeste un milion de de germani tr\u0103iesc \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Noi trebuie s\u0103 ne ocup\u0103m de tradi\u021biile \u0219i via\u021ba lor, de sus\u021binerea memoriei \u0219i recuperarea istoriei acestei minorit\u0103\u021bi. Exist\u0103 motive reale de optimism \u00een Rom\u00e2nia. Biserica are un rol important \u0219i cu ajutorul ei am convingerea c\u0103 vom putea recupera istoria, cultura, identitatea. Ne-am propus s\u0103 ajut\u0103m nu doar la reconstruirea unor biserici, monumente ci \u0219i s\u0103 investim \u00een limba german\u0103, \u00een educa\u021bie. Budestag a sprijinit cu indemniza\u021bii de circa 700.000 de euro activitatea a 722 de profesori ce predau limba german\u0103. Cele dou\u0103 consulate de la Bra\u0219ov \u0219i Timi\u0219oara fac o munc\u0103 bun\u0103 pentru dezvoltarea \u0219i sus\u021binerea acestor proiecte\u201d.
\n\"Crit<\/a>
\n<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

CLASIC E FANTASTIC<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Printre participan\u021bii la „S\u0103pt\u0103m\u00e2na Haferland” s-au mai num\u0103rat Paul Porr, pre\u0219edintele Forumului Democrat al Germanilor din Rom\u00e2nia, E.S. Werner Hans Lauk ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucure\u0219ti etc. Ace\u0219tia au apreciat politica pozitiv\u0103 fa\u021b\u0103 de minorit\u0103\u021bi \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u0219i implicarea activ\u0103 a statului \u00een sus\u021binerea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een limba matern\u0103 a minorit\u0103\u021bilor etnice. Un alt aspect pozitiv – prin organizarea de evenimente \u0219i manifest\u0103ri artistice num\u0103ru<\/span>l turi\u0219tilor care viziteaz\u0103 satele s\u0103se\u0219ti cre\u0219te de la an la an, cu aproximativ 25%, \u00eens\u0103 obiectivul organizatorilor festivalului este ca ace\u0219tia s\u0103 ajung\u0103 nu doar \u00eentr-unul, ci \u00een c\u00e2t mai multe dintre satele din aceast\u0103 zon\u0103. La r\u00e2ndul s\u0103u Michael Schmidt a vorbit \u0219i despre alte proiecte sus\u021binute de funda\u021bia pe care o conduce. \u201dPentru a-i sprijini pe cei care vor s\u0103 devin\u0103 dasc\u0103li pentru clasele cu predare \u00een limba german\u0103, Funda\u021bia Michael Schmidt a acordat, \u00eencep\u00e2nd din 2013 burse de studiu prin care a fost suportat\u0103 taxa universitar\u0103 pentru un num\u0103r de 17 studen\u0163i. Fondurile str\u00e2nse, \u00een timpul festivalului, prin sponsoriz\u0103ri \u0219i dona\u021bii, vor fi redirec\u021bionate c\u0103tre noi burse de studiu si c\u0103tre alte proiecte dedicate \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een limba german\u0103. Un alt demers al Funda\u021biei este furnizarea de materiale didactice \u00een limba german\u0103 c\u0103tre toate clasele preg\u0103titoare, cu predare \u00een limba german\u0103, din \u00eentregul jude\u021b Sibiu, urm\u00e2nd ca din toamn\u0103 acest proiect s\u0103 fie extins \u0219i \u00een zona de nord a \u021b\u0103rii, \u00een jude\u021bele Satu-Mare, Baia Mare \u0219i S\u0103laj\u201d. Printre proiectele implementate de funda\u021bie se num\u0103r\u0103: restaurarea Orgii Bisericii din Cri\u021b, produc\u021bia filmului \u201cOrgile din Transilvania, o \u00eentoarcere \u00een timp\u201d, ajutorarea victimelor inunda\u021biilor \u00een anul 2010 \u00een jude\u021bul Boto\u0219ani, precum \u0219i sus\u021binerea unor proiecte ini\u021biate de alte organiza\u021bii, cum sunt: Funda\u021bia Peter Maffay – inaugurarea centrului destinat copiilor provenind din familii cu probleme de la Roade\u0219, Premiul Cultural S\u0103sesc \u0219i sprijinirea unor manifest\u0103ri artistice precum proiectele \u201eClasic e fantastic\u201d sau \u201eMusica Coronensis\u201d.<\/span><\/span><\/p>\n

MARIAN CONSTANTINESCU<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Foto: VASILE COSTRU\u0218<\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 632Cel mai mare eveniment dedicat promov\u0103rii zonei s\u0103se\u0219ti din Transilvania a reunit \u00een prima decad\u0103 a lunii august mii de turi\u0219ti localnici sau sa\u0219i \u00eentor\u0219i acas\u0103 pentru a-\u0219i reaminte de via\u021ba prosper\u0103 \u0219i tradi\u021biile pe care le-au … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[1228,25],"tags":[1255,1256],"class_list":["post-4186","post","type-post","status-publish","format-gallery","hentry","category-numarul-138","category-redescopera-romania","tag-in-ritm-de-fanfara-prin-haferland","tag-redescopera-romania-nr-138","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4186","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4186"}],"version-history":[{"count":4,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4186\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4244,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4186\/revisions\/4244"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4186"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4186"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4186"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}