{"id":3894,"date":"2015-08-20T02:50:48","date_gmt":"2015-08-20T00:50:48","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=3894"},"modified":"2015-08-20T16:17:42","modified_gmt":"2015-08-20T14:17:42","slug":"vara-greceascala-brat-cu-democrit-si-hercules-1-mapamond-macedonia-si-tracia-nr-134","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2015\/08\/20\/vara-greceascala-brat-cu-democrit-si-hercules-1-mapamond-macedonia-si-tracia-nr-134\/","title":{"rendered":"Vara greceascala bra\u021b cu Democrit \u0219i Hercules (1), MAPAMOND MACEDONIA SI TRACIA nr.134"},"content":{"rendered":"<a  href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-admin\/options-general.php?page=post_views' class='entry-meta' style='text-align:center'><b>Post Views<\/a><\/b> = 400<br\/><p><strong>Macedonia de Est \u0219i Tracia &#8211; o regiune a Greciei continentale atac\u0103\u00a0 pia\u021ba turistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 printr-o promovare asidu\u0103, cu un discurs a la Democrit: \u201dVeni\u021bi \u0219i ne vizita\u021bi \u0219i ve\u021bi reveni de bun\u0103voie!\u201d<\/strong><\/p>\n<p>Primul argument este accesibilitatea: aproximativ 6 ore de mers cu ma\u0219ina din Bucure\u0219ti p\u00e2n\u0103 la frontier\u0103. Al doilea const\u0103 \u00een diversitatea \u0219i zestrea cultural\u0103 a zonei: dominat\u0103 de simbolul celebrei statui \u201dVictoria de la la Samotrace\u201d ce poate fi v\u0103zut\u0103 \u00een colec\u021biile din Londra. Al treilea argument reprezint\u0103 \u0219i marea revela\u021bie. Litoralul s\u0103u are o particularitate \u0219ocant\u0103 &#8211; oriunde te-ai afla ai sentimentul c\u0103 e\u0219ti pe o&#8230; insul\u0103. Totul sugereaz\u0103 calm, culoare, plaje fine \u0219i neaglomerate, certificate Blue Flag, ora\u0219e a c\u0103ror istorie se pierde \u00een timp, apele M\u0103rii Egee albastre contopindu-se cu albastrul cerului. \u0218i, da, argumentul final sunt oamenii &#8211; o ospitalitate cald\u0103, spontan\u0103 \u0219i vesel\u0103. \u00cen fond acest amestec armonios atrage milioanele de turi\u0219ti, crucia\u021bii lumii moderne.<\/p>\n<div id='gallery-1' class='gallery galleryid-3894 gallery-columns-4 gallery-size-thumbnail'><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2015\/08\/20\/vara-greceascala-brat-cu-democrit-si-hercules-1-mapamond-macedonia-si-tracia-nr-134\/macedonia-prefect-georgios-pavlidis-1\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/Macedonia-prefect-Georgios-Pavlidis-1-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2015\/08\/20\/vara-greceascala-brat-cu-democrit-si-hercules-1-mapamond-macedonia-si-tracia-nr-134\/macedonia-141\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/Macedonia-141-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2015\/08\/20\/vara-greceascala-brat-cu-democrit-si-hercules-1-mapamond-macedonia-si-tracia-nr-134\/macedonia-239\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/Macedonia-239-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2015\/08\/20\/vara-greceascala-brat-cu-democrit-si-hercules-1-mapamond-macedonia-si-tracia-nr-134\/macedonia-284\/'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2015\/08\/Macedonia-284-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><br style=\"clear: both\" \/>\n\t\t<\/div>\n\n<p><strong>Georgios Pavlidis &#8211; guvernatorul Regiunii Macedoniei de est \u0219i Tracia<\/strong> ne-a vorbit \u0219i despre alte leg\u0103turi ce stau la baza circula\u021biei turistice care este convins c\u0103 va cre\u0219te: \u201dUnul dintre lucrurile comune care ne leag\u0103 din punct de vedere cultural \u0219i religios sunt sentimentele grecilor fa\u021b\u0103 de rom\u00e2ni, pe care \u00eei percep nu doar ca turi\u0219ti ci mai ales ca prieteni. Trebuie s\u0103 lucr\u0103m astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103rim aceste rela\u021bii. \u00cen ambele sensuri. Anul trecut regiunea noastr\u0103 a primit 40.000 de vizitatori din \u021bara dvs. Pentru ei am tip\u0103rit un ghid \u0219i un catalog turistic \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Sper\u0103m s\u0103 continu\u0103m \u0219i cu alte materiale promo\u021bionale.\u201d<\/p>\n<p><strong>DIDYMOTICHO &#8211; Regi, prin\u021bese \u0219i Voltaire<\/strong><\/p>\n<p>Ne-a \u00eent\u00eempinat cu un aspect cultural vesel \u0219i eclectic. Vechea cetate ce ap\u0103ra ora\u0219ul, zidul fortificat are vreo 1000 de metri, Moscheea Marelui Sultan, Biserica Sf. Ecaterina sau Turnul cu ceas, \u00eenv\u0103luit de legenda regelui suedez Carol al XII-lea, sunt o parte din atrac\u021bii zonei istorice. De sus, de pe ruinele cet\u0103\u021bii Pythio (dac\u0103 nu \u0219tia\u021bi era locul preferat de refugiu al prin\u021bului Ioan Cantacuzino), str\u0103juit\u0103 de arcul zidurilor cet\u0103\u021bii antice \u021bi se ofer\u0103\u00a0 panorama spectaculoas\u0103 a ora\u0219ului. Locul e recomandat \u0219i pentru pic-nic. Merit\u0103 urcat p\u00e2n\u0103 acolo. Ve\u021bi afla \u0219i istorii legate de \u00eemp\u0103ratul Traian, de prin\u021besa ce s-a aruncat din turnul ce-i poart\u0103 numele (deh, din motive de iubire for\u021bat\u0103), de regele Carol al XII-lea \u021binut mai mult de un an prizonier aici, \u00eempreun\u0103 cu 80 dintre osta\u0219ii s\u0103i. La \u00eenceputul secolului al XVIII-lea celebrul Voltaire realiza o scriere inspirat\u0103 de acele evenimente. \u00cen 1332 ora\u0219ul a organizat Jocurile Olimpice. O curiozitate literar\u0103 ni-l aduce \u00een prim plan pe istoricul francez Geoffroy Villehardouin, unul dintre conduc\u0103torii cruciadei din 1204. El nota \u00een scrierile sale: \u201dDidymotichon este cel mai puternic \u0219i unul dintre cele mai bogate ora\u0219e din Romania\u201d, se referea desigur la Imperiul roman. Dar nou\u0103 ne-a sunat bine \u00eent\u00e2mplarea literar\u0103. C\u00e2t\u00a0 despre Marea Moschee a Sultanului aceasta a fost ridicat\u0103 sub ocupa\u021bia otoman\u0103, \u00een timpul \u0219i de c\u0103tre celebru \u0219i \u00een istoria noastr\u0103 &#8211; Baiazid I zis \u0219i \u201dFulgerul\u201d. Construc\u021bia, aflat\u0103 \u00een prezent \u00eentr-un amplu program de restaurare cu fonduri europene -, este emblematic\u0103 pentru istoria Peninsulei Balcanice.<\/p>\n<p><strong>SOUFLI &#8211; amintiri fine, de m\u0103tase<\/strong><\/p>\n<p>E aproape de ora\u0219. Dar de\u021bine un secret foarte bine p\u0103strat. Este cel al prelucr\u0103rii m\u0103t\u0103sii. Situat\u0103 chiar pe anticul \u201ddrum al m\u0103t\u0103sii\u201d ce leag\u0103 Asia de Europa localitatea te \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu o raritate pe m\u0103sur\u0103 &#8211; Muzeul M\u0103t\u0103sii. Curatorul este \u0219i ghid, pasiunea este \u0219i istorie iar toate acestea le prime\u0219ti\u00a0 cadou de la doamna Nic Jennings. Vizita prin micul muzeu organizat pe dou\u0103 etaje, este \u00een acela\u0219i timp \u0219i o lec\u021bie de dragoste pentru m\u0103tase dar \u0219i un recital actoricesc de mare clas\u0103. Am spune, de \u0219coal\u0103 american\u0103 de marketing. Vizita noastr\u0103 a fost mai tonic\u0103 dec\u00e2t o cafea tare. De aceea\u0219i p\u0103rere era \u0219i Michael Amiridis, viceguvernatorul Regiunii, care coordoneaz\u0103 \u0219i politica de dezvoltare turistic\u0103 a zonei care ne-a \u00eenso\u021bit pe tot parcursul document\u0103rii.Drept urmare dup\u0103 ce am aflat c\u00eete ceva din tainele m\u0103t\u0103sii grece\u0219ti de la Soufli, nu am putut pleca f\u0103r\u0103 o amintire \u201dfin\u0103\u201d din shop-ul Muzeului.<\/p>\n<p><strong>XANTI &#8211; legenda unui cal regal<\/strong><\/p>\n<p>Numele a\u0219ez\u0103rii este acela\u0219i de la fondarea ei. Adic\u0103 din antichitate. Un ucenic de-al lui Herodot \u00eel aminte\u0219te \u00een scrierile sale iar legenda (normal, suntem \u00een Grecia), \u00eel recunoa\u0219te drept fondator pe&#8230; Hercules. El ar fi ridicat\u00a0 a\u0219ezarea \u00een memoria prietenului s\u0103u Adviru, ucis de caii s\u0103lbatici ai regelui Diomides. Numele ora\u0219ului s-ar trage, spune legenda, de la Xantho, calul favorit al regelui.<\/p>\n<p>Vechiul centru te invit\u0103 la o plimbare. \u00cencet te strecori printre magazinele cu antichit\u0103\u021bi, pierzi no\u021biunea timpului, iar \u00een pie\u021bele \u00een\u021besate de cafenele observi via\u021ba lini\u0219tit\u0103 a urma\u0219ilor negu\u021b\u0103torilor de tutun. S-au f\u0103cut mul\u021bi bani aici. Xanti ajunsese \u00een perioada de glorie (\u00eentre 1900 \u0219i 1930) un port renumit pentru comer\u021bul cu tutun. Iar ora\u0219ul era recunoscut datorit\u0103 zecilor de fabrici de \u021big\u0103ri, drept capital\u0103 a tutunului grecesc \u0219i unul dintre cei mai mari produc\u0103tori din Europa. Azi mai func\u021bioneaz\u0103 doar dou\u0103. Ora\u0219ul avea la acea vreme peste 100 de familii \u00eenst\u0103rite, care f\u0103cuser\u0103 avere din prelucrarea tutunului. Ele erau organizate \u00een bresle \u0219i lucrau prin Birouri comerciale deschise \u00een Grecia dar \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate. O parte din averi a fost investit\u0103 \u00een ridicarea unor case somptuoase, bine \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een interior, dup\u0103 principii de familie. Familia a fost \u0219i a r\u0103mas leg\u0103tura sf\u00e2nt\u0103 cu via\u021ba \u0219i afacerile la Xanti. Toate captiveaz\u0103. Pove\u0219tile de via\u021b\u0103, arhitectura detaliilor, magazinele de familie de la parterul caselor \u0219i str\u0103zile \u00eenguste, multe dintre ele purt\u00e2nd numele milionarilor care locuiau pe acestea. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Xanti, care are azi circa 100.000 de locuitori, mai este alintat \u0219i ca ora\u0219ul \u201dmiilor de culori\u201d. \u00cen zona veche Palia Poli se afl\u0103 \u0219i Muzeul de etnografie \u0219i folclor al regiunii. Este organizat \u00eentr-o cl\u0103dire de patrimoniu. Po\u021bi str\u0103bate istoria la pas, admir\u00e2nd crea\u021biile textile, \u00eembr\u0103c\u0103mintea vremii, obiecte \u0219i instrumente ce amintesc de me\u0219te\u0219ugurile locale, sec\u021biuni de preparat tutunul \u0219i cafeaua, colec\u021bii de c\u0103r\u021bi, acte, reviste, timbre, piese de mobilier, seturi de por\u021belan etc. Cam tot ce au putut str\u00e2nge muzeografii din&#8230; spuma istoriei. Dac\u0103 atmosfera calm\u0103 a trecutului v-a creat o stare de bine, dup\u0103 ce a\u021bi p\u0103r\u0103sit muzeul merit\u0103 s\u0103 hoin\u0103ri\u021bi reconfortant pe str\u0103du\u021bele pline de \u201dcapcane\u201d artistice. V\u0103 recomand\u0103m s\u0103 nu \u201ds\u0103ri\u021bi\u201d peste Casa Umbrelor. Proprietarul acestei expozi\u021bii, bazat\u0103 pe efecte de lumini \u0219i umbre, artistul Triantafilos Vaitsis \u021bine s\u0103 ne demonstreze c\u0103 \u201d\u00eentotdeauna ceea ce vedem este mai pu\u021bin dec\u00e2t ceea ce privim. Mi-am creat operele pe acest concept. Dorin\u021ba mea a fost s\u0103 fac vizibilul invizibil&#8230; S\u0103 v\u0103d ceea ce nu poate fi v\u0103zut\u201d. Fi\u021bi preg\u0103ti\u021bi pentru a tr\u0103i o experien\u021b\u0103 cultural\u0103 unic\u0103.<br \/>\nDespre Via Egnatia, Kavala lui Mehmet Ali, p\u0103s\u0103ri rare \u0219i mori de ap\u0103 \u00een num\u0103rul viitor.<\/p>\n<p><strong>DOINA &amp; MARIAN CONSTANTINESCU<\/strong><\/p>\n<p>Documentare realizat\u0103 cu sprijinul logistic al<br \/>\nBiroului din Bucure\u0219ti al Organiza\u021biei Elene de Turism (EOT),<br \/>\nPrefectura Regiunii Macedonia de Est \u0219i Tracia<br \/>\nAgen\u021biei de turism HTS<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Post Views = 400Macedonia de Est \u0219i Tracia &#8211; o regiune a Greciei continentale atac\u0103\u00a0 pia\u021ba turistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 printr-o promovare asidu\u0103, cu un discurs a la Democrit: \u201dVeni\u021bi \u0219i ne vizita\u021bi \u0219i ve\u021bi reveni de bun\u0103voie!\u201d Primul argument este accesibilitatea: &hellip; <a href=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2015\/08\/20\/vara-greceascala-brat-cu-democrit-si-hercules-1-mapamond-macedonia-si-tracia-nr-134\/\">Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[20,1077],"tags":[1116,1114,1115,1113],"class_list":["post-3894","post","type-post","status-publish","format-gallery","hentry","category-mapamond","category-numarul-134","tag-georgios-pavlidis-guvernatorul-regiunii-macedoniei-de-est-si-tracia","tag-macedonia-de-est-si-tracia","tag-o-regiune-a-greciei-continentale","tag-vara-greceascala-brat-cu-democrit-si-hercules","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3894","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3894"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3894\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3922,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3894\/revisions\/3922"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3894"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3894"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}