{"id":2889,"date":"2014-05-14T00:08:43","date_gmt":"2014-05-13T22:08:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=2889"},"modified":"2014-05-14T00:08:43","modified_gmt":"2014-05-13T22:08:43","slug":"avem-cele-mai-parfumate-capite-de-fan-tendinte-nr-120","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2014\/05\/14\/avem-cele-mai-parfumate-capite-de-fan-tendinte-nr-120\/","title":{"rendered":"Avem cele mai parfumate c\u0103pi\u0163e de f\u00e2n?, TENDINTE nr.120"},"content":{"rendered":"<a  href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-admin\/options-general.php?page=post_views' class='entry-meta' style='text-align:center'><b>Post Views<\/a><\/b> = 476<br\/><p><strong>C\u0102UT\u0102M GPS PENTRU EDEN!<\/strong><\/p>\n<p>Rom\u00e2nia are \u00een ultimii ani o campanie de promovare turistic\u0103 ce te invit\u0103 se descoperi o destina\u0163ie cu un avantaj major: natura \u00een plenitudinea ei. Filmele f\u0103cute de str\u0103ini, precum &#8222;Wild Carpathia\u201d, \u00eentre\u0163in \u015fi ele o imagine a libert\u0103\u0163ii de explorare, a potecilor neb\u0103tute. Toate te cheam\u0103, te atrag, c\u0103tre arealul Carpa\u0163ilor. Ca spre un rai care-\u021bi reaminte\u0219te o parte din farmecul pierdut al Europei.<br \/>\n<div id='gallery-1' class='gallery galleryid-2889 gallery-columns-4 gallery-size-thumbnail'><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-Cascada-Rachitele-PN-Apuseni.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-Cascada-Rachitele-PN-Apuseni-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-P1010414.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-P1010414-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-poiana-cu-narcise-flori.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-poiana-cu-narcise-flori-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" srcset=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-poiana-cu-narcise-flori-150x150.jpg 150w, http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-poiana-cu-narcise-flori-300x300.jpg 300w, http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-poiana-cu-narcise-flori.jpg 1000w\" sizes=\"auto, (max-width: 150px) 100vw, 150px\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-Ro-munte.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/eden-Ro-munte-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><br style=\"clear: both\" \/><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/Eden-Zimbru-229.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/Eden-Zimbru-229-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon portrait'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/P1010351.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/P1010351-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl><dl class='gallery-item'>\n\t\t\t<dt class='gallery-icon landscape'>\n\t\t\t\t<a href='http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/P1010552.jpg'><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"150\" height=\"150\" src=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/P1010552-150x150.jpg\" class=\"attachment-thumbnail size-thumbnail\" alt=\"\" \/><\/a>\n\t\t\t<\/dt><\/dl>\n\t\t\t<br style='clear: both' \/>\n\t\t<\/div>\n<\/p>\n<p>Cum s\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103m mai bine de pe urma naturii, pe termen lung? Cum s-au dezvoltat al\u0163ii \u00een situa\u0163ii similare? \u00cen acest reportaj promov\u0103m c\u00eeteva sugestii din parcuri naturale americane \u00een paralel cu ideile cristalizate recent \u00eentr-un studiu rom\u00e2nesc.<br \/>\n\u201e\u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea sustenabilit\u0103\u0163ii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Mun\u0163ii Carpa\u0163i\u201d este un proiect finan\u0163at de Fondul Global de Mediu (GEF) \u015fi implementat de Programul Na\u0163iunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) Rom\u00e2nia \u015fi Regia Na\u0163ional\u0103 a P\u0103durilor \u2013 Romsilva, \u00een parteneriat cu World Wildlife Fund (WWF). Studiul expune situa\u0163ia actual\u0103 din cinci parcuri pilot (Parcul Natural Apuseni, Parcul Natural Mun\u0163ii Maramure\u015fului, Parcul Natural Piatra Craiului, Parcul Natural Retezat \u015fi Parcul Natural V\u00e2n\u0103torii Neam\u0163), cu multele minusuri de gestionare la toate nivelurile, \u015fi arat\u0103, \u00eentr-o proiec\u0163ie negativ\u0103 \u015fi una pozitiv\u0103, unde se poate ajunge \u00een 25 de ani. \u00cel g\u0103si\u0163i pe www.punepretpenatura.ro. Sectoarele studiate pentru fiecare \u00een parte sunt: turism \u015fi agrement, silvicultur\u0103 \u015fi v\u00e2n\u0103toare, agricultur\u0103, resurse de ap\u0103 \u015fi managementul riscurilor de dezastru.<\/p>\n<p><strong>Avem cele mai parfumate c\u0103pi\u0163e de f\u00e2n?<br \/>\n<\/strong>Parcul Natural Apuseni (75.784 hectare) \u00eei are pe \u201cmo\u0163i\u201d, o comunitate aparte, 35.000 locuitori r\u0103sp\u00e2ndi\u0163i \u00een 55 de sate pe teritoriul protejat. Paji\u015ftile pline de flori, p\u0103durile \u00eentinse, pe\u015fterile numeroase \u015fi, mai ales lipsa urmelor interven\u0163iei umane contemporane (nu sunt fire peste tot, panouri publicitare jerpelite la marginea drumului, lipsesc zonele aglomerate cu viloaie) fac din Apuseni o destina\u0163ie de trecut pe list\u0103. Parcul are trei centre de informare a turi\u015ftilor, pe trei dintre direc\u0163iile de acces. La c\u00e2teva dintre pe\u015fteri se pl\u0103te\u015fte o tax\u0103 de intrare modic\u0103 dar majoritatea nu sunt amenajate pentru a primii turi\u015fti.<\/p>\n<p>Studiul arat\u0103 c\u0103 arealul \u015fi comunit\u0103\u0163ile locale ar prospera dac\u0103 s-ar m\u0103ri taxele de intrare (la 2 sau 2,5 euro de persoan\u0103) \u015fi s-ar aplica la mai multe loca\u0163ii (printre care \u015fi vechile mine aurifere). \u00cen 2010 Parcul Natural Apuseni a generat venituri directe de 34.000 de euro, \u00een principal, din plata tarifelor de vizitare. \u00cencurajarea turi\u015ftilor de a folosi pensiunile locale pentru a se caza \u00een zona parcului dar \u015fi promovarea unor activit\u0103\u0163i speciale de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i (tururi pe jos pentru admirarea faunei, pentru identificarea unor specii endemice din flor\u0103, pentru cules plante medicinale etc.) ar cre\u015fte atractivitatea dar \u015fi veniturile. Un tur cu adev\u0103rat unic ar fi, credem noi, acela care ar plimba turistul pe urmele mo\u0163ilor, ar\u0103t\u00e2ndu-i modul de via\u0163\u0103 tradi\u0163ional, \u015fi , de ce nu, un altul axat pe istoria mineritului.<\/p>\n<p><strong>\u0218ti\u021bi poanta cu cele mai grozave stele ?<\/strong><br \/>\n\u00cen statul Utah exist\u0103 o re\u0163ea fabuloas\u0103 de parcuri naturale \u015fi zone protejate. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t zonele unor a\u015fez\u0103ri sunt protejate precum parcuri istorice. Ora\u015ful St. George, cu x locuitori a fost fondat prin 1850 de c\u0103tre c\u00e2teva familii de mormoni care au deschis exploatarea fierului \u00een zon\u0103. La Frontier Homstead State Park Museum sunt nu numai instrumente de minerit dar \u015fi documente \u00een care citim inclusiv de c\u00e2te neveste era nevoie pentru a stabili comunitatea. \u00cen parc vizitezi casele vechi, po\u0163i sp\u0103la rufe \u00een lighean, po\u0163i tip\u0103ri un ziar sau, \u00eempreun\u0103 cu un ghid local folose\u015fti arme de v\u00e2n\u0103toare ori \u00eenve\u0163i s\u0103 tragi cu tunurile din dotare.<br \/>\nSt. George este \u00een drumul celor care str\u0103bat zona pentru a vizita parcul Cedar Breaks. Atrac\u0163ia zonei protejate este un amfiteatru calcaros \u00een nuan\u0163e de ro\u015fu, roz, galben \u015fi alb. Po\u0163i conduce cam 10 km pe o \u015fosea panoramic\u0103, exist\u0103 28 arii de campare \u015fi pic-nic, 4 terase amenajate \u00een munte de unde s\u0103 admiri panorama \u015fi numeroase c\u0103r\u0103ri amenajate. La centrul pentru vizitatori se pl\u0103te\u015fte intrarea iar angaja\u0163ii parcului \u0163in \u015fi prelegeri zilnice despre faun\u0103, flor\u0103 etc. Zona are peste 3000 metri altitudine iar aici, spun speciali\u015ftii, se v\u0103d cele mai multe stele: au cel mai frumos cer nocturn din toat\u0103 America. Frumoas\u0103 g\u0103selni\u0163\u0103, nu? Apusenii nu poat avea cea mai bun\u0103 ap\u0103, cele mai parfumate c\u0103pi\u0163e de f\u00e2n? Ca s\u0103 nu mai zicem de cele mai vechi mine romane de aur \u015fi cele mai faine narcise! S-a \u00een\u0163eles ideea, nu?<\/p>\n<p>Similar din cauza etnografiei dar av\u00e2nd mai mul\u0163i vizitatori este Parcul Natural Mun\u0163ii Maramure\u015fului (133.354 hectare). Aici locuiesc \u00een jur de 100.000 de oameni. Tot rom\u00e2nul a auzit de por\u0163ile sculptate \u00een lemn, de bisericile unicat \u00een \u0163ar\u0103&#8230; Se porne\u015fte la drum \u015fi g\u0103se\u015fte din ce \u00een ce mai multe case mari, \u00eenghesuite la marginea drumului, \u00een culori \u0163ip\u0103toare. Casele de lemn s-au cam v\u00e2ndut pe doi bani la italieni \u015fi au ajuns prin afara Rom\u00e2niei, me\u015fteri mai sunt c\u00e2\u0163iva dar cerere local\u0103&#8230;ioc. Natura e minunat\u0103, verdele acela crud, curat, moale \u00ee\u0163i face sufletul s\u0103 c\u00e2nte. Dar zona sufer\u0103 din ce \u00een ce mai mult de ceea ce arat\u0103 studiul citat: \u201cac\u0163iuni d\u0103un\u0103toare, printre care supra exploatarea resurselor forestiere prin defri\u015fare \u015fi braconaj, (&#8230;) degradarea \u015fi fragmentarea habitatelor, cauzate de opera\u0163iunile de construire a drumurilor \u015fi caselor \u015fi a infrastructurii turistice, care este conceput\u0103 \u015fi planificat\u0103 necorespunz\u0103tor.\u201d \u00cen vacan\u0163\u0103, turistul care fuge de ora\u015f nu vrea s\u0103 vad\u0103 tot betoane!<\/p>\n<p><strong>Pe traseu cu bebe \u00een c\u00e2rc\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Parcul Zion, tot din Utrah, este un exemplu cum nu se poate mai bun de planificare \u015fi eficien\u0163\u0103. La intrarea din sud este localitatea Springdale. O strad\u0103 cu cl\u0103diri cochete, cu spa\u0163ii verzi, plin\u0103 de cafenele, magazina\u015fe diverse, galerii de art\u0103 \u015fi locuin\u0163e. Hotelurile au maxim 2 etaje \u015fi majoritatea construc\u0163iile au pere\u0163ii colora\u0163i \u00een nuan\u0163ele pietrei muntelui. \u00cen Zion totul pare poleit cu cupru, lumina face muntele s\u0103 ard\u0103. \u00cen parc po\u0163i merge cu un minitrenule\u0163 s\u0103 admiri diversele forme ale st\u00e2ncilor din mers, o aventur\u0103 pentru comozi care dureaz\u0103 cam o or\u0103. Cele 6-7 trasee amenajate de urc\u0103 p\u00e2n\u0103 la 2.000 metri altitudine. Iar amenajat \u00eenseamn\u0103 c\u0103 potecile au fr\u00e2nghii \u015fi opritori, trepte t\u0103iate \u00een piatr\u0103, b\u0103ncu\u0163e ici \u015fi colo. Cascade, ochiuri de ap\u0103 limpede, copaci \u015fi, nu exager\u0103m, zeci de familii tinere pornite la drum cu echipament sportiv \u015fi cu copii de nici un an, ancora\u0163i \u00een spatele tat\u0103lui sau al mamei. At\u00e2t Springdale c\u00e2t \u015fi peisajul parcului amintesc cumva de Valea Prahovei, de Bucegi. Am f\u0103cut conexiunea probabil cu g\u00e2ndul la cum ar putea ajunge loca\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentr-o proiec\u0163ie optimist\u0103, \u00een 25 de ani. Din Springdale un autobuz local transport turi\u015ftii la intrarea \u00een parc, aici sunt casele de bilete, magazinul de suveniruri, centrul de informare (cu sal\u0103 de proiec\u0163ii) \u2013 toate cl\u0103dirile sunt f\u0103cute din lemn \u015fi proiectate \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu deranjeze cu nimic peisajul.<\/p>\n<p><strong>Vrem mai mul\u021bi bani, trebuie investi\u021bi mai mult !<\/strong><\/p>\n<p>Parcul Na\u0163ional Piatra Craiului (14,774 hectare) include culoarele Ruc\u0103r-Bran \u015fi Ruc\u0103r-Z\u0103rne\u015fti. Pe teritoriul s\u0103u tr\u0103iesc cam 30.000 de oameni \u015fi s-ar putea l\u0103uda cu cele 181 de specii rare de plante \u015fi vie\u0163uitoare din parc. Datorit\u0103 Castelului Bran \u015fi a zonei Moeciu este, poate, cel mai vizitat areal dintre parcurile amintite de studiu. Agroturismul, conservarea dar \u015fi exploatarea tradi\u0163iilor locale aduc momentan \u00eens\u0103 mul\u0163i turi\u015fti rapizi, de week-end, care se opresc \u00een zona Bran. Parcul are un singur centru pentru vizitatori, la Z\u0103rne\u015fti. Accesul pe o s\u0103pt\u00e2m\u00e2n\u0103 cost\u0103 7 lei, po\u0163i pl\u0103ti prin SMS c\u0103ci \u015fansele s\u0103 depistezi trei automate albastre de bilete sunt, s\u0103 zicem, mici. Zona Moeciu, at\u00e2t de \u00eenc\u0103rcat\u0103 deja cu pesiuni \u015fi complexe turistice, poart\u0103 de intrare \u00een parc, nu are din p\u0103cate nici o facilitate care s\u0103 atrag\u0103 turistul spre mai departe &#8211; se precizeaz\u0103 \u00een acela\u0219i studiu finan\u021bat de c\u0103tre GEF.<br \/>\nProiectul arat\u0103 c\u0103 ariile protejate din Carpa\u0163i sunt subfinan\u0163ate. Pentru cele cinci arii protejate aduse \u00een discu\u0163ie a fost alocat\u0103 suma de aproximativ 950.000 de euro \u00een 2010, de\u015fi se consider\u0103 c\u0103 este nevoie de 1.600.000 de euro pentru acoperirea nevoilor de baz\u0103 \u015fi de 2.550.000 de euro pentru administrarea optim\u0103 a siturilor! Dar ca s\u0103 ajungi la o administrare optim\u0103 trebuie \u00eent\u00e2i s\u0103 ai o infrastructur\u0103 optim\u0103 pentru ele. Mun\u0163ii Carpa\u0163i se \u00eentind pe o suprafa\u0163\u0103 de 210.000 kilometri p\u0103tra\u021bi \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est, \u015fi traverseaz\u0103 \u015fapte \u0163\u0103ri: Republica Ceh\u0103,\u00a0<a href=\"http:\/\/www.infotravelungaria.ro\/\" target=\"_blank\">Ungaria<\/a>, Polonia, Rom\u00e2nia, Serbia, Slovacia \u015fi\u00a0<a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/InfoTravelUcraina\" target=\"_blank\">Ucraina<\/a>. Ei au fost inclu\u015fi de WWF \u00een lista celor mai importante 200 de ecoregiuni din lume. Ei g\u0103zduiesc cele mai \u00eentinse suprafe\u0163e de p\u0103dure montan\u0103, cele mai mari ecosisteme naturale montane intacte de p\u0103duri de fag \u015fi de p\u0103duri mixte de fag \u015fi brad \u015fi cea mai mare suprafa\u0163\u0103 de p\u0103duri virgine r\u0103mas\u0103 \u00een Europa. Rom\u00e2nia de\u0163ine 54% din lan\u0163ul carpatic.<\/p>\n<p><strong>La v\u00e2n\u0103toare de turi\u0219ti<\/strong><\/p>\n<p>Re\u0163eaua de Arii Naturale Protejate din Mun\u0163ii Carpa\u0163i (CNPA) este alc\u0103tuit\u0103 din 285 de arii protejate (procetul de 17% din ecoregiune este, conform speciali\u015ftilor, foarte mic). Avem 22 de arii protejate majore, adic\u0103 12 parcuri na\u0163ionale \u015fi 10 parcuri naturale. Studiul rom\u00e2nesc arat\u0103 c\u0103, nici la capitolele infrastructur\u0103 \u015fi posibilit\u0103\u0163i de cazare, situa\u0163ia nu e&#8230; verde. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 \u00een jur de 200 de cabane de v\u00e2n\u0103toare administrate de RNP-Romsilva dintre care 120 \u00een Carpa\u0163i, dar numai 5 se g\u0103sesc \u00een parcuri. Unit\u0103\u0163ile sunt subutilizate, nu sunt promovate \u015fi nici administrate cu g\u00e2ndul la atragerea turi\u015ftilor. Accesul \u00een ariile protejate este limitat deoarece s-au construit \u00een acest scop pu\u0163ine drumuri. Dac\u0103 totu\u0219i turistul ajunge \u00een aria parcului nu are unde s\u0103 se informeze. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 doar 4 din cele aproape 300 de parcuri carpatice au centre de vizitare (Retezat, Lunca Mure\u015fului, Piatra Craiului \u015fi V\u00e2n\u0103tori Neam\u0163) ele sunt par\u021bial func\u021bionale, av\u00e2nd dificult\u0103\u0163i de \u00eentre\u0163inere.<\/p>\n<p><strong>Ochi alba\u015ftri versus Apus de soare<\/strong><\/p>\n<p>Parcul Na\u0163ional Retezat (38.138 hectare) a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een 1935 \u015fi este primul de acest gen din Rom\u00e2nia. Localnicii \u00eei spun \u201et\u0103r\u00e2mul fermecat, cu ochi alba\u015ftri\u201d datorit\u0103 comorilor l\u0103sate aici de generoasa natur\u0103: 80 de lacuri \u015fi t\u0103uri care oglindesc cerul, unicate ale erei glaciare pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre. Accesul \u00een parc cost\u0103, pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, 10 lei de persoan\u0103 (nu conteaz\u0103 num\u0103rul intr\u0103rilor). Din p\u0103cate \u00een interiorul zonei protejate posibilit\u0103\u0163ile de cazare sunt limitate. \u00cen complexul turistic Pietrele, locul din care pot \u00eencepe cele mai frumoase trasee, nu s-a mai investit din anii \u201960.<\/p>\n<p>Studiul citat subliniaz\u0103 importan\u0163a facilit\u0103\u0163ilor oferite posibililor clien\u0163i dar \u015fi a venirii \u00een \u00eent\u00e2mpinarea dorin\u0163elor acestora. Pentru turistul educat \u00een c\u0103l\u0103torii calitate nu \u00eenseamn\u0103 numai cur\u0103\u0163enie \u00een hotel sau m\u00e2ncare bun\u0103, clientul vrea c\u00e2nd iese pe balcon s\u0103 vad\u0103 un peisaj frumos, nu peretele vilei vecinului sau \u015foseaua. O cercetare f\u0103cut\u0103 \u00een Croa\u0163ia de c\u0103tre Institutul Turismului arat\u0103 c\u0103 vizitatorii sunt dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103tesc\u0103 mai mult pentru hoteluri amplasate \u00een zone de p\u0103dure \u015fi c\u0103 peisajul este un factor decisiv \u00een alegerea hotelului. Cu c\u00e2t sunt dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 mai mult? Cam cu 24 &#8211; 32%.<\/p>\n<p>Snow Canyon State Park este o loca\u0163ie mai pu\u0163in cunoscut\u0103 \u00een Utah. Nu are \u00eenc\u0103 un centru pentru vizitatori, po\u0163i intra f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103te\u015fti. Exist\u0103 un drum asfaltat impecabil iar pe marginea sa sunt refugii, parc\u0103ri \u015fi zone de camping ori pic-nic, nep\u0103zite dar cu ap\u0103 curent\u0103 \u015fi toalete. Atrac\u0163ia locului este dat\u0103 de combina\u0163ia de culori \u015fi forme dintre lava \u015fi dunele de nisip&#8230; pietrificate. Administra\u0163ia parcului ofer\u0103 trasee ghidate speciale printre care \u015fi unul conceput pentru admiratul apusului de soare \u00een parc. La o distan\u0163\u0103 de 15-20 de minute de condus dezvoltatorii locali au deschis, \u00een mijlocul unor pustiet\u0103\u0163i aride, c\u00e2teva complexe cu vile \u015fi terenuri de golf, restaurante dar \u015fi complexe de conferin\u0163e. De oriunde ai privi c\u0103tre forma\u0163iunile de lav\u0103 care, de la distan\u0163\u0103, arat\u0103 ca ni\u015fte mun\u0163i, panorama este superb\u0103. Cine nu ar vrea s\u0103 ias\u0103 pe terasa micii sale vile, s\u0103 admire c\u00e2\u0163iva arbu\u015fti cu flori, iarba proasp\u0103t stropit\u0103, \u015fi peste zidurile ar\u0103mii ale gr\u0103dinii hotelului \u00een care este cazat s\u0103 priveasc\u0103 lini\u015ftit, la o cafea de diminea\u0163\u0103, cum soarele \u00eencepe s\u0103 lumineze mun\u0163ii?<\/p>\n<p><strong>E nevoie bro\u015furi dar \u015fi de oameni<\/strong><\/p>\n<p>Cathedral Gorge State Park este o alt\u0103 zon\u0103 protejat\u0103 mai pu\u0163in vizitat\u0103, \u00een statul Nevada. Administra\u0163ia face eforturi pentru a face lumea s\u0103 se opreasc\u0103 \u015fi aici: au construit un centru pentru vizitatori, spa\u021bii de cazare, au marcat kilometri \u00eentregi de trasee \u015fi au publicat h\u0103r\u0163i \u015fi pliante cu toate p\u0103s\u0103rile, \u015fop\u00e2rli\u0163ele \u015fi musculi\u0163ele care s-ar putea vedea dac\u0103 nu ar fi prea cald \u00een timpul zilei. \u00cengrijitorii parcului patruleaz\u0103 zilnic \u015fi ofer\u0103 tururi ghidate celor interesa\u0163i. Spirele albe din praf vulcanic formeaz\u0103 pere\u0163i ca de catedrale gotice (de aici \u015fi denumirea parcului). Se \u00eengusteaz\u0103 \u00een canioane lungi, labirintice, de l\u0103\u0163imea unui om. Aventuro\u015fii se t\u00e2r\u0103sc pe burt\u0103, prin praful alb, pentru a p\u0103trunde \u00een mici scobituri ale pere\u0163ilor, caut\u0103 vie\u0163uitoare \u015fi&#8230; beau mult\u0103 ap\u0103.<\/p>\n<p>Administra\u0163iile parcurilor carpatice ofer\u0103 un num\u0103r limitat de tururi, lipsite de diversitate arat\u0103 studiul rom\u00e2nesc. Parcurile \u015fi tururile nu sunt promovate suficient. \u00cen plus comunicarea este foarte slab\u0103 iar administra\u0163iile de\u0219i au site-uri nu \u015ftiu ce \u00eenseamn\u0103 marketing. Trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e lec\u0163ia materialelor promo\u0163ionale, a contactului cu operatorii turistici dar \u015fi lec\u0163ia puterii cuv\u00e2ntului. Un om angajat pentru a promova parcul, o persoan\u0103 care s\u0103 vorbeasc\u0103 tuturor \u015fi oricui (dar \u00een mod organizat) despre cel mai interesant parc natural din Rom\u00e2nia. Realitatea \u00een 2014 este c\u0103 nu exist\u0103 nici m\u0103car bro\u015furi ale parcurilor iar publicarea unor h\u0103r\u0163i ale habitatelor \u015fi speciilor abia este la \u00eenceput.<\/p>\n<p>Parcul Natural V\u00e2n\u0103tori Neam\u0163 ocup\u0103 30.818 hectare \u015fi a fost deschis \u00een 1999. P\u0103durile de gorun, m\u00e2n\u0103stirile \u015fi schiturile deja faimoase din apropierea ora\u015fului T\u00e2rgu Neam\u0163, monumentele istorice dar \u015fi cei 21 de zimbri din areal, au f\u0103cut ca zona s\u0103 fie una dintre cele mai vizitate dintre cele cinci parcuri pilot. Exist\u0103 9 c\u0103i de acces iar Centrul de Vizitare V\u00e2n\u0103tori Neam\u0163 are \u015fi un mini-hotel \u015fi sal\u0103 de conferin\u0163e. Parcul Natural este sigurul loc din \u0163ar\u0103 \u00een care zimbrul se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een captivitate \u00een cadrul Gr\u0103dinii Zoologice din comuna V\u00e2n\u0103tori (6 zimbri). Turi\u015ftii care s-au s\u0103turat de m\u00e2n\u0103stiri vin aici, petrec jum\u0103tate de or\u0103 privind animalele (sunt \u015fi ur\u015fi, c\u0103prioare etc.) \u015fi cam at\u00e2t. Mai e ceva de munc\u0103 p\u00e2n\u0103 la organizarea unor tururi cu ma\u015fini de teren prin rezerva\u0163ie \u015fi cu posibilit\u0103\u0163i de \u201cfoto-hunting\u201d at\u00e2t de la mod\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n<p><strong>\u00cen 25 de ani s-ar putea&#8230;<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen perspectiva negativ\u0103, conform c\u0103reia, modul actual de administrare a ariilor protejate nu se va schimba, economia Rom\u00e2niei va pierde \u00een urm\u0103torii 25 de ani, numai ca venituri din turism, peste 2,6 miliarde de euro. Aici se adaug\u0103 \u015fi distrugerea treptat\u0103 a celorlalte surse de venit. Studiul arat\u0103 c\u0103 dac\u0103 exploatarea silvic\u0103 va continua \u00een ritmul actual, \u00een 30 de ani povestea se va \u00eencheia prin dispari\u0163ia veniturilor (provocat\u0103 de dispari\u0163ia lemnului). La capitolul agricultur\u0103 zonele ar avea de suferit ireversibil din cauza \u00eendep\u0103rt\u0103rii comunit\u0103\u0163ilor locale de practicile tradi\u0163ionale. \u00centr-o proiec\u0163ie negativ\u0103 calitatea resurselor de ap\u0103 va sc\u0103dea. \u00cen jur de 70% dintre bazinele hidrografice din ariile protejate sunt \u00eemp\u0103durite, iar eroziunea solului este \u0163inut\u0103 bine sub control, momentan. Posibila pierdere economic\u0103 asociat\u0103 cu dezasterele naturale (inunda\u0163ii \u015fi alunec\u0103ri de teren) este estimat\u0103 de speciali\u015fti la 6% din PIB, ceea ce \u00eenseamn\u0103 aproximativ 2,3 miliarde de dolari pe an.<\/p>\n<p>Valoarea activit\u0103\u0163ilor turistice \u015fi recreative \u00een cazul celor cinci parcuri era estimat\u0103 la pu\u0163in peste 109,5 milioane de euro \u00een 2010. Conform Asocia\u0163iei de Ecoturism din Rom\u00e2nia (AER), \u00een jur de 80-90% din cheltuielile din ecoturism r\u0103m\u00e2n \u00een zonele \u00een care se deruleaz\u0103 programul turistic. Astfel majoritatea beneficiilor se v\u0103d pe plan local: cresc num\u0103rul de angaja\u0163i \u015fi economia. C\u00e2\u015ftig\u0103 \u015fi statul dar c\u00e2\u015ftig\u0103 mai ales priva\u0163ii: micile pensiuni, restaurantele, magazinele de suveniruri, arti\u015ftii locali, transportatorii, etc. O proiec\u0163ie pozitiv\u0103 ar \u00eensemna aplicarea unui management de calitate al ariilor protejate \u015fi realizarea de investi\u0163ii corecte, cu rezultate care s\u0103 se vad\u0103 \u00een timp. Speciali\u015ftii arat\u0103 c\u0103 beneficiul cumulativ, pe 25 de ani, pentru toate cele cinci arii pilot, ar fi de 2.794 de milioane de euro.<\/p>\n<p>Mun\u0163ii Carpa\u0163i formeaz\u0103 o \u201epunte\u201c \u00eentre p\u0103durile nordice \u015fi cele din sudul \u015fi vestul Europei \u015fi, prin urmare, asigur\u0103 un coridor vital pentru r\u0103sp\u00e2ndirea plantelor \u015fi animalelor \u00een toat\u0103 Europa. Avem acas\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, ultima regiune din Europa care ad\u0103poste\u015fte popula\u0163ii longevive de carnivore, estimate la 8.000 de ur\u015fi bruni, 4.000 de lupi \u015fi 3.000 de linc\u015fi (raportat la anul 2009). Are turistul \u00eens\u0103 o hart\u0103 pentru Eden? \u00cenc\u0103 nu dar&#8230; e \u00een g\u00e2ndire.<\/p>\n<p><strong>S\u00ceNZIANA CONSTANTINESCU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Post Views = 476C\u0102UT\u0102M GPS PENTRU EDEN! Rom\u00e2nia are \u00een ultimii ani o campanie de promovare turistic\u0103 ce te invit\u0103 se descoperi o destina\u0163ie cu un avantaj major: natura \u00een plenitudinea ei. Filmele f\u0103cute de str\u0103ini, precum &#8222;Wild Carpathia\u201d, \u00eentre\u0163in &hellip; <a href=\"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2014\/05\/14\/avem-cele-mai-parfumate-capite-de-fan-tendinte-nr-120\/\">Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[741,26],"tags":[759,760],"class_list":["post-2889","post","type-post","status-publish","format-gallery","hentry","category-numarul-120","category-tendinte","tag-avem-cele-mai-parfumate-capite-de-fan","tag-cautam-gps-pentru-eden","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2889","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2889"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2889\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2897,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2889\/revisions\/2897"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2889"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2889"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2889"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}