{"id":2647,"date":"2014-01-21T02:35:57","date_gmt":"2014-01-21T00:35:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=2647"},"modified":"2014-01-21T02:39:42","modified_gmt":"2014-01-21T00:39:42","slug":"bulgarian-association-for-alternative-turism-infotrip-bulgaria-travel-nr-116","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2014\/01\/21\/bulgarian-association-for-alternative-turism-infotrip-bulgaria-travel-nr-116\/","title":{"rendered":"Bulgarian Association for Alternative Turism infotrip Bulgaria, TRAVEL NR 116"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 475
\n

ISTORIE, LEGENDE SI … CIOCOLAT\u00c3
\n\"\"<\/a><\/strong>
\n1877 este anul marelui razboi \u00een care Romania si-a castigat independenta de stat. Tot de acest an este legata si povestea urmatoare. Armata tarista asediaza orasul bulgar Svishtov. Curtea imperiala si Comandamentul armatei condus de Marele Duce Nicolay Nicolaevich sunt \u00eencartiruite \u00een apropiere. Micii negustori simt gustul afacerilor profitabile.
\nEticheta curtii imperiale presupunea organizarea de banchete care invariabil se \u00eencheieau cu sampanie si… ciocolata. Asa razboiul parea poate mai… dulce. Producatorii locali au \u00eenceput sa furnizeze armatei tariste ciocolata solicitata. Curand \u00eensa au realizat ca necesitatile erau foarte mari. Pentru a putea face fata au produs ciocolata de… 1 metru lungime.
\n\"\"<\/a><\/p>\n

Razboiul a trecut dar istoria ciocolatei a ramas. Azi Pallattium Manastira Svishtov (un hotel-design, cu spa si crama) este singurul loc \u00een care, dupa aproape 136 de ani, se mai produce respectandu-se reteta originala, ciocolata la metru. Ea a devenit o marca puternica care atrage azi armate de turisti. Ca o idee, readucem aminte ca un alt \u201ddulce\u201d, legat de Razboiul de Independenta de la 1877, este Joffre, celebra prajitura romaneasca creata, la Bucuresti, de fratii Capsa.<\/p>\n<\/div>\n

VIDIN – Un artist ne \u00eentreaba de Brancusi
\n\"\"<\/a>
\n<\/strong>Este doar una dintre povesti. Vor urma si altele. Documentarea noastra a beneficiat de sprijinul logistic al programului \u201dRomania \u2013 Bulgaria Cross Border Cooperation 2007 \u2013 2013\u201d, dezvoltat de catre \u201dBulgarian Association for Alternative Turism<\/strong>\u201d. Dupa cum ne-a spus\u00a0Syuzan Dzhevadilova, cea care a \u00eensotit grupul de jurnalisti romani pe parcursul\u00a0<\/strong>info-trip-ului,<\/strong>\u00a0organizatia si-a propus sa promoveze si alte atractii mai putin cunoscute de straini, familiarizati doar cu statiunile de la Marea Neagra si Sofia. Ei bine, ne-am convins ca de-a lungul Dunarii vecinii nostri au multe de oferit, iar cetatile si vestigiile istorice sunt amenajate si pregatite pentru a fi promovate pe plan european si international.
\n\"\"<\/a>\u00a0Desi sunt patriot, n-as putea spune ca orasele noastre de la Dunare sunt \u00een masura sa raspunda aceastei concurente turistica. Cum stau lucrurile?
\n\"\"<\/a>\u00a0Sa \u00eencepem cu Vidinul. Va recomandam sa vizitati fortareata Baba Vida. Bine conservata ea este pe parcursul verii locul \u00een care se desfasoara diverse spectacole. Unul dintre artistii care dau consistenta culturala spatiului istoric este Alexander Proinov. Un sculptor foarte apreciat care ne-a spus ca se considera un descendent al lui Rodin, Gaugain, Henry Moore dar si al lui Constantin Brancusi. El are o expozitie permanenta de sculptura mica \u00een interiorul fortaretei, vine aici de la Sofia, cam patru luni pe an si face deseori si pe ghidul voluntar. Inedita \u00eentalnire ne-a \u00eencantat.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

PLEVNA – Romanii sunt \u00eenca aici
\n<\/strong>Aici trebuie sa ajungeti. Pentru ca veti avea \u00een fata unul dintre marile repere ale istoriei romanilor. La 1877 am fost bravi si ne-am castigat independenta \u00een luptele de pe dealurile Plevnei. Dupa cum am aflat de la ghidul de limba romana al muzeului Panorama din Plevna, cladirea a fost ridicata \u00een 1977, la aniversarea a 100 de ani de la batalia de la Plevna. Structura e \u00eenalta de 47 de metri si are un volum de 54.000 de metri cubi.<\/p>\n

Chiar daca aminteste de arhitectura lasata mostenire de rusi, constructie \u00eenalta, greoaie, interioare cu spatii uriase, veti avea suprize de proportii. \u00cen cele patru sali importante aveti la dispozitie galeriile de tablouri cu dimensiuni uriase, printre care si cel care marcheaza predarea armatei turce \u00een fata generalului roman Mihail Cerchez. E o realitate istorica, redata si \u00een cateva scene ce se regasesc \u00een Panorama, o impresionanta fresca circulara (360 de grade) ce aminteste de eroismul soldatilor cazuti la datorie.<\/p>\n

Bustul Regelui Carol I este expus la loc de cinste alaturi de toate personalitatile ce au marcat istoria acelui razboi. Pe data de 10 decembrie (ziua marcheaza eliberarea Plevnei de sub jugul Otoman), dupa c\u00eetiva ani de reamenajare, proces sustinut si de fonduri europene, cladirea se va inaugura oficial cu o moderna configurare expozitionala.<\/p>\n

Pentru prima data armata romana va avea o sectiune proprie \u00een care vor fi expuse, uniforme, arme si o copie dupa steagul victorios.<\/p>\n

Dupa ce ati vizitat Panorama, faceti-va timp pentru a urca dealul Grivitei. Aici se afla un monument si un mausoleu ridicate la initiativa lui Carol I \u201dpentru vitejii soldati romani cazuti la Grivita\u201d. Ele marcheaza faptele lor eroice. \u00cen osuar se afla ramasitele a 1.300 de eroi romani.<\/p>\n

BELOGRADCHIK – Asa ceva chiar exista
\n\"\"<\/a>
\n<\/strong>Ba exista.\u00a0Belogradchik\u00a0<\/strong>se prezinta ca un spatiu misterios si fabulos. \u00cen traducere\u00eenseamna \u201doraselul alb\u201d,<\/strong>\u00a0dar asezarea are rolul de a scoate \u00een evidenta masivele montane atat Vene\u00fea si Vedernik \u00eentre care puteti admira o lume fantastica de roci, cu diverse chipuri si forme.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Stancile din Belogradchik, se desfasoara pe o suprafata de 90 kilometri patrati si ating chiar si 200 de metri \u00een \u00eenaltime. Un calatorul francez – J\u00e9r\u00f4me-Adolphe Blanqui scria \u00een 1841: „Nici trecerile \u00eenguste de la Aulihul \u00een Provance, nici Defileul Pancarbo \u00een Spania, nici Alpii, nici Pirineii, nici muntii Tirol din Elvetia nu se pot compara cu ce am vazut \u00een Bulgaria, \u00een orasul Belogradchik”.<\/p>\n

Se pare ca avea dreptate. Stancile din Belogradchik fac parte din Reteaua Europeana Geoparks si UNESCO. \u00cen ianuarie 2009 acest loc minunat a fost nominalizat ca „Destinatie europeana de excelenta.” Formatiunile naturale din din acest loc sunt considerate de turisti ca una din minunile naturale ale lumii! Ei vin aici pentru a practica circuite cicloturistice, cu caravane de rulote sau cu motociclete, multe asociatii fiind interesate de noi experiente.<\/p>\n

Un loc de cazare recomandat este pensiunea Madona, cu o bucatarie traditionala de apreciat. Daca sunteti captivati de vinuri la numai 5 kilometri de oras puteti sa intrati la Muzeul Vinului ce se afla amplasat \u00een mijlocul Parcului Natural Kaylaka. Muzeul, unicat \u00een Bulgaria, e amenajat \u00eentr-o pestera. \u00cen cele 5 galerii aveti ocazia sa va familiarizati cu istoria producerii vinurilor bulgaresti, cu tehnologii de productie si tehnici de degustare. Peste 6.000 de tipuri de vinuri va asteapta. O parte din colectie are o vechime cuprinsa \u00eentre 30 si 90 de ani. Muzeul dispune de 2 sali pentru degustari, galerie de istorie si, bine\u00eenteles, de un magazin cu vanzare.<\/p>\n

SVESHTARI – \u00een cautarea regelui trac
\n\"\"<\/a>
\n<\/strong>Poate vreti sa va \u00eentalniti si cu Dromichete. O vizita la doar 3 kilometri \u00een sud-vestul orasulului Svestari face acest lucru posibil. \u00cen 1982 a fost descoperit aici un mormant regal traco-elenistic. Se crede ca este al regelui get Dromihetes.<\/p>\n

Amenajarea dateaza din secolele IV- III \u00ee.Hr. Locul a fost jefuit \u00eenca din antichitate. Pentru a creste magia la intrare se afla o usa masiva care poate fi deschisa numai dupa tastarea unui cod secret. Un culoar amenajat azi ca muzeu conduce spre trei camere patrate.<\/p>\n

\u00cen interior puteti observa elemente ale maretiei celui ce a fost \u00eenmormantat \u00een el. Decorul nefinisat de pe pere\u00fei si tavan arata ca acesta a murit \u00eenainte de a fi terminata amenajarea. Pe peretii camerei se afla statui de femei cu bra\u00feele ridicate, ale caror chipuri si par pastreaza urme ale podoabelor colorate. Pentru valoarea lui istorica Mormantul de la Sveshtari, cunoscut si ca Mormantul Regelui Trac, figureaza, din 1985, pe lista Patrimoniului UNESCO.<\/p>\n


\nMARIAN CONSTANTINESCU<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 475 ISTORIE, LEGENDE SI … CIOCOLAT\u00c3 1877 este anul marelui razboi \u00een care Romania si-a castigat independenta de stat. Tot de acest an este legata si povestea urmatoare. Armata tarista asediaza orasul bulgar Svishtov. Curtea imperiala si … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2656,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[630,22],"tags":[664,665],"class_list":["post-2647","post","type-post","status-publish","format-gallery","has-post-thumbnail","hentry","category-numarul-116","category-travel","tag-bulgarian-association-for-alternative-turism","tag-nfotrip-bulgaria","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2647","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2647"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2647\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2651,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2647\/revisions\/2651"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2656"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2647"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2647"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2647"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}