{"id":2457,"date":"2013-11-02T13:56:08","date_gmt":"2013-11-02T11:56:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=2457"},"modified":"2013-11-02T13:56:08","modified_gmt":"2013-11-02T11:56:08","slug":"slovacia-alta-poveste-despre-tokaj-travel-nr-114","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2013\/11\/02\/slovacia-alta-poveste-despre-tokaj-travel-nr-114\/","title":{"rendered":"SLOVACIA: Alt\u0103 poveste despre Tokaj, TRAVEL nr.114"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 517

De ce z\u00e2mbesc \u00eengerii de la Takos !<\/strong><\/p>\n

Nu \u0219tiu c\u00ee\u021bi dintre dumneavoastr\u0103 a\u021bi avut ocazia ca \u00een numai cinci zile s\u0103 face\u021bi turism pe Drumul prunelor, apoi printre franjuri de t\u0103i\u021bei \u00eentr-o f\u0103bricu\u021b\u0103 eco, c\u0103 doar asta-i moda acum, s\u0103 v\u0103 delecta\u021bi cu un meniu Pop Art \u00eentr-un restaurant eco? Dar asta e nimic pe l\u00e2ng\u0103 zecile de test\u0103ri de vinuri, \u021buici \u0219i palinci, \u0219i maratoanele de kilometri buni prin pivni\u021bele unor podgorii. La care mai ad\u0103ug\u0103m \u201dmixatul\u201d la crati\u021be \u0219i oale, la f\u0103cutul magiunului, sarmalelor, toc\u0103ni\u021belor, ciorbi\u021belor, zacu\u0219tilor, la fabricarea palincii ori la prepararea \u0219i consumarea berbecului pus pe j\u0103ratec. \u00cen mod sigur am fi smuls invidia celor mai tari DJ. Dup\u0103 cum se vede am supravie\u021buit tuturor experien\u021belor, unele dintre ele de gastronomie extrem\u0103, pentru c\u0103 ne-am dovedit… profesioni\u0219ti.<\/p>\n

Cine suntem noi? O echip\u0103 de jurnali\u0219ti de turism<\/a>, gastronomie \u0219i vinuri, dublat\u0103 de travel agen\u021bi veni\u021bi din patru \u021b\u0103ri – Slovacia, Ungaria<\/a>, Rom\u00e2nia<\/a> \u0219i Ucraina.<\/a> Primii au c\u0103utat noi idei de reportaje ceilal\u021bi au evaluat punerea \u00een practic\u0103 a unor programe turistice transfrontaliere concepute \u00een cadrul proiectului \u201dCarpathian Culinary Heritage Network\u201d implementat de c\u0103tre \u201dTourist Association of Ivano-Frankivsk Region\u201d din\u00a0Ucraina<\/a>, \u00een parteneriat cu organiza\u021bii ori institu\u021bii de stat din \u021b\u0103rile amintite. Proiectul beneficiaz\u0103 de sus\u021binere financiar\u0103 european\u0103 \u0219i are ca tematic\u0103 identificarea \u0219i punerea \u00een valoare a patrimoniilor culinare din aceste zone precarpatice \u0219i carpatice, extrem de diverse, unice, naturale \u0219i pline de savoare. \u00cen aprilie 2012 a \u0219i fost fondat\u0103 \u00een acest scop Re\u021beaua Patrimoniului Culinar Carpatic – ne-a precizat Roman Shevchyk, directorul executiv al organiza\u021biei amintite.<\/p>\n

\n

SLOVACIA: Alt\u0103 poveste despre Tokaj
\n\"\"<\/a>\u00a0<\/strong>Merit\u0103 s\u0103 afla\u021bi.\u00a0Vinurile de Tokaj, nu sunt un monopol al produc\u0103torilor din\u00a0Ungaria<\/a>.<\/strong>\u00a0E drept regiunea este de\u021binut\u0103 \u00een propor\u021bie de 90% de ace\u0219tia. 10% \u00eens\u0103, se afl\u0103 peste dealuri, adic\u0103 \u00een Slovacia unde podgoriile din regiunea de Tokaj, udate de apele aceluia\u0219i r\u00e2u Bodrog \u0219i influen\u021bate de acela\u0219i Botrytis Cinerea nobil, au dat na\u0219tere la tipuri \u0219i gusturi diferite. Ocazia pentru a le testa ne-a fost oferit\u0103 de c\u0103tre Pensiunea \u201dTokaj Ostrozovic\u201d. O proprietate integrat\u0103, fondat\u0103 \u00een 1990 de compania J&J Ostrozovic\u201d, cea mai veche firm\u0103\u00a0produc\u0103toare de vinuri din partea slovac\u0103 a regiuni Tokaj.<\/strong>
\n\"\"<\/a>
\nInvestitorii – Jarka \u0219i Jaro Ostrozovic -, au dedicat din cele 55 de hectare de vi\u021b\u0103 de vie, 8 pentru turism, restaurant \u0219i crame. Zona ofer\u0103 numeroase opotunit\u0103\u021bi de relaxare, turism viticol \u0219i cazare direct la cultivatorii de vi\u021b\u0103 de vie. Spre deosebire de gama de\u00a0vinuri Tokaj din Ungaria<\/a>, renumite pentru culoarea aurie \u0219i savoarea dulce a lor, aici se produce o gam\u0103 mai divers\u0103 ce se reg\u0103se\u0219te \u00een vinuri albe, roze, ro\u0219ii. Mi-au re\u021binut aten\u021bia gama Solaris – cu un Furmint de zile mari, Saturnia – cu un Tokaj cuvee excep\u021bional \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Roze-ul din colec\u021bia Abbrevio. Cramele sunt relativ noi. Cu toate acestea calitatea unor vinuri a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu medalii de aur, argint \u0219i bronz la concursuri interna\u021bionale de la Bruxelles, Madrid, California, dar \u0219i la cele na\u021bionale. Un punctaj excelent a fost acordat pensiunii, amplasat\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu confortabil, asigurat prin \u00eembinarea lemnului cu tehnologiile eco.
\n\"\"<\/a>\u00a0Din Crame am ajuns s\u0103 facem t\u0103i\u021bei, adic\u0103 paste dup\u0103 ni\u0219te re\u021bete originale. Gazdele de la fabrica de macaroane Kuk&Fuk ne-au familiarizat despre secretul prepar\u0103rii acestora. Compania, amplasat\u0103 \u00een satul Mala Ida din vecin\u0103tatea ora\u0219ului Kosice este singura din Slovacia care face paste din 6 ou\u0103. Zilnic pe por\u021bile micii \u00eentreprinderi, o afacere prosper\u0103 pentru comunitate, ies 3,5 tone de paste fabricate \u00een 7 sortimente. Produsele sunt foarte c\u0103utate pentru calitatea lor, certificat\u0103 la standarde europene. Un scurt popas am f\u0103cut \u0219i la Tara Rancho unde se sper\u0103 realizarea unor activit\u0103\u021bi turistice educa\u021bionale pentru copii \u0219i tineret.
\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

UNGARIA<\/a>: La palinc\u0103 \u00eenainte
\n\"\"<\/a><\/strong>Ei, n-a fost chiar a\u0219a. Mai \u00eent\u00e2i a trebuit s\u0103 ne culturaliz\u0103m, apoi s\u0103 muncim \u0219i, de abia spre sear\u0103, s\u0103 ne \u00eendestul\u0103m cu ceea ce am… g\u0103tit. Interesat modelul propus de colegii unguri. Dup\u0103 vizitarea\u00a0Centrului de informare local\u0103 din Vasarosnameny<\/strong> (speciali\u0219tilor no\u0219tri le recomand s\u0103 vin\u0103 \u0219i s\u0103 ia noti\u021be de organizare \u0219i dotare), un or\u0103\u0219el de c\u0103teva mii de locuitori, de unde am putut procura pliante inclusiv \u00een limba rom\u00e2n\u0103, am trecut la fapte.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\nAm luat-o pe Drumul Prunelor, unul dintre cele mai apreciate programe turistice, apoi am trecut prin livezi unde tocmai se culegeau fructele, dup\u0103 care ne-am \u00eendreptat spre bisericile medievale Csaroda \u0219i Takos. Prima, parc\u0103 sor\u0103 geam\u0103n\u0103 a bisericilor maramure\u0219ene din lemn, e numit\u0103 deseori \u201do Notre Dame descul\u021b\u0103\u201d, pentru elementele sale decorative. Impresionant este interiorul tavanul pictat cu motive florale, p\u0103strate de vreo 700 de ani. Acelea\u0219i motive se reg\u0103sesc \u0219i la artizanii din sat care mai lucreaz\u0103 \u00eenc\u0103 broderie \u00een cruce \u0219i puncte pentru utilit\u0103\u021bile casnice dar \u0219i turistice. Cea din Takos facineaz\u0103 prin frescele medievale unicat care au fost salvate de vremurile ostile.<\/p>\n

Frescele au frumoase linii bizantine, \u0219i lucru nemai\u00eent\u00eelnit, toate figurile sfin\u021bilor de pe pere\u021bi z\u00eembesc. Or \u0219ti ele de ce! Poate ca s\u0103 ne atrag\u0103 aten\u021bia c\u0103 tradi\u021biile \u0219i comorile culinare din zona transcarpatic\u0103 sunt o comoar\u0103 care poate asigura resurse pentru viitoarele genera\u021bii.
\n\"\"<\/a>
\nTurism gastronomic am f\u0103cut, asta am m\u00e2ncat. Adic\u0103 \u00eentr-o gospod\u0103rie am lucrat col\u0103cei pentru supe, sarmale \u00een foi de vi\u021b\u0103, varz\u0103, potbal, pentru partea de baz\u0103 la toc\u0103ni\u021b\u0103 \u0219i ciorbi\u021b\u0103 de legume. Echipa rom\u00e2neasc\u0103 s-a dovedit a fi cea mai tare. Ca \u0219i la cursurile de f\u0103cut gem din prune. Ne-au b\u0103tut ucraineni \u00eens\u0103 la cursul de \u00eenbuteliat palink\u0103 care a fost precedat de test\u0103ri \u0219i degust\u0103ri la distileria Panyolai Szilvorium din localitatea Panyola. Istoria locului e una fericit\u0103. O fost\u0103 fabric\u0103 de stat care producea produse de acest gen a fost falimentat\u0103 \u0219i \u00eenchis\u0103. Dup\u0103 ani de zile, trei tineri, care nu aveau nimic de-a face cu produc\u021bia de spirtoase, au venit de la ora\u0219, au cump\u0103rat locul aflat \u00een paragin\u0103, \u00een scopul rena\u0219terii acestei tradi\u021bii. C\u00e2t au reu\u0219it se vede azi. Pe aici trec circuite turistice, au loc festivaluri, iar produsele se desfac cu succes \u00een magazinele Horeca dar \u0219i \u00een… Centrele de Informare Turistic\u0103.
\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

UCRAINA: Serenad\u0103 pentru Machinka
\n\"\"<\/a><\/strong>Ne-am instalat cartierul general la Pensiunea \u201dAnastasia\u201d din\u00a0Tatariv<\/a>. Un sat de munte din zona precarpatic\u0103, ce mi-a amintit de felul \u00een care ar\u0103tau c\u00eendva \u0219i a\u0219ez\u0103rile rurale din zona montan\u0103 de la noi. Era duminic\u0103 \u0219i s-a \u00eent\u00e2mplat ca atunci s\u0103 se s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 Schimbarea la fa\u021b\u0103, s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103 a slavilor estici de secole.
\n\"\"<\/a>
\nEa marcheaz\u0103 printre altele prosperitatea \u0219i fertilitatea vie\u021bii \u0219i naturii \u0219i, de asemenea, \u00eenceputul toamnei. Pensiunea a fost construit\u0103 cu finan\u021bare UE \u0219i este integrat\u0103 \u00een programul gospod\u0103riilor ecologice. Ea func\u021bioneaz\u0103 de asemenea \u0219i ca Centru de informare turistic\u0103 a satului Tatariv.<\/p>\n

\"\"<\/a>
\nAici ne-au fost prezentate re\u021bete de conservare de genul Machinka, Ciuperci \u00een ulei, Hulubtsi – o specialitate a popula\u021biei hu\u021bule, dar au fost degustate \u0219i alte produse de la mylai p\u00e2n\u0103 la varenyky (m\u00e2ncare cu mere). Am fost captiva\u021bi \u0219i de cursul interactiv sus\u021binut de buc\u0103tarii Natalia Kultchytsija \u0219i Lilia Hladysh. Locul se configureaz\u0103 ca o sta\u021biune montant\u0103, mai ales c\u0103 \u00een vecin\u0103tate func\u021bioneaz\u0103 o p\u00e2rtie de schi. Dintre experien\u021bele culinare mai amintim de cea de la Centrul Ecoturistic din Parcul Na\u021bional al Carpa\u021bilor din Yaremke, sus\u021binut de c\u0103tre Asocia\u021bia de Turism din regiunea Ivano-Frankivsk \u0219i de cea de la restaurantul pensiunii Kniazhyi Dvir unde ne-am delectat cu m\u00e2nc\u0103ruri tradi\u021bionale.<\/strong>
\n\"\"<\/a>
\nEle au la baz\u0103 de obicei cartofi, ciuperci \u0219i porumb. Un meniu special ne-a fost oferit cu… p\u00e2ine la tav\u0103 cu ou\u0103 b\u0103tute, g\u0103tite \u00een cuptor cu friptur\u0103 \u0219i un sos special, o m\u00e2ncare s\u0103\u021bioas\u0103 care ar fi fost adus\u0103 aici \u00een antichitate de c\u0103tre manufacturierii germani.
\nDespre oferta rom\u00e2neasc\u0103 din acest program (zona Satu Mare- Maramure\u0219, un reportaj \u00een num\u0103rul viitor.<\/p>\n

MARIAN CONSTANTINESCU<\/strong><\/p>\n

Documentare realizat\u0103 cu sprijinul Camerei de Comer\u021b \u0219i Industrie Satu Mare, partener al \u201dCarpathian Culinary Heritage Network\u201d<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 517De ce z\u00e2mbesc \u00eengerii de la Takos ! Nu \u0219tiu c\u00ee\u021bi dintre dumneavoastr\u0103 a\u021bi avut ocazia ca \u00een numai cinci zile s\u0103 face\u021bi turism pe Drumul prunelor, apoi printre franjuri de t\u0103i\u021bei \u00eentr-o f\u0103bricu\u021b\u0103 eco, c\u0103 doar … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2471,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[553,22],"tags":[583,581,582,580,585,584,40],"class_list":["post-2457","post","type-post","status-publish","format-gallery","has-post-thumbnail","hentry","category-numarul-114","category-travel","tag-de-ce-zambesc-ingerii-de-la-takos","tag-gastronomie-slovacia","tag-gastronomie-ucraina","tag-gastronomie-ungaria","tag-mancaruri-traditionale","tag-slovacia-alta-poveste-despre-tokaj","tag-travel-2","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2457","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2457"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2457\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2472,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2457\/revisions\/2472"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2471"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2457"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2457"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2457"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}