{"id":2010,"date":"2013-05-09T07:31:22","date_gmt":"2013-05-09T05:31:22","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=2010"},"modified":"2013-05-09T07:31:22","modified_gmt":"2013-05-09T05:31:22","slug":"dumitru-burtea-maestrii-romani-sunt-veritabili-ambasadori-ai-gustului-interviu-nr-108","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2013\/05\/09\/dumitru-burtea-maestrii-romani-sunt-veritabili-ambasadori-ai-gustului-interviu-nr-108\/","title":{"rendered":"DUMITRU BURTEA: \u201cMae\u015ftrii rom\u00e2ni sunt veritabili ambasadori ai gustului !\u201d, INTERVIU nr.108"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 1033

DUMITRU BURTEA: \u201cMae\u015ftrii rom\u00e2ni sunt veritabili ambasadori ai gustului !\u201d
\n\"\"<\/a>
\n<\/strong><\/p>\n

\u015eti\u0163i ce arome \u015fi savoare are tricolorul rom\u00e2nesc? V\u0103 spune Dumitru Burtea. Tot el v\u0103 va introduce \u00een lumea gastronomiei interna\u0163ionale unde olimpiadele profesionale au cel pu\u0163in acela\u015fi prestigiu ca toate competi\u0163iile similare sportive. Mae\u015ftrii buc\u0103tari sau echipele na\u0163ionale, care acced \u00een v\u00e2rful clasamentului primesc toate onorurile, de la ridicarea steagului p\u00e2n\u0103 la intonarea imnului \u0163\u0103rii pe care o reprezint\u0103 cu succes.
\n\"\"<\/a>
\nInterlocutorul meu – din nefericire pu\u0163ini \u015ftiu acest lucru – e o legend\u0103 vie a gastronomiei na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. Cuvinte mari? Nicidecum.\u00a0 Dumitru Burtea este singurul rom\u00e2n din toate timpurile ales, \u00een urm\u0103 cu vreo 15 ani Membru de onoare al World Association of Chefs Societies \u2013 WACS. Azi el este Pre\u015fedinte de Onoare al ANBCT \u015fi pre\u015fedinte al Euro-Toques Rom\u00e2nia. Dar umbra directorului Burtea e vie \u015fi azi la Bra\u015fov, \u00een localuri ca \u015eura Dacilor, Coliba Haiducilor, Cerbul Carpatin, St\u00e2na Turistic\u0103, Cetate, c\u0103rora le-a dat un farmec unic \u00een sud-estul Europei. Cum a ajuns \u00een aceast\u0103 elit\u0103 ?
\n\"\"<\/a><\/p>\n

A\u015f fi putut fi mare cresc\u0103tor de cai !<\/strong><\/p>\n

– Observ\u00a0 azi c\u0103 de\u015fi industria hotelier\u0103 \u015fi de restaura\u0163ie se afl\u0103 \u00een plin\u0103 expansiune g\u0103se\u015fti din ce \u00een ce mai pu\u0163in oameni care se g\u00e2ndesc la o carier\u0103 \u00een gastronomie. A sc\u0103zut percep\u0163ia pozitiv\u0103 asupra acestei arte \u00een compara\u0163ie cu timpul \u00een care v-a\u0163i format ?
\n\"\"<\/a><\/p>\n

– S\u0103 fiu sincer \u015fi cu dumneavoastr\u0103 \u015fi cu cititorii. Eu nu am venit la Bucure\u015fti s\u0103 m\u0103 fac buc\u0103tar. Via\u0163a a lucrat \u00een favoarea mea. M-am n\u0103scut \u00een comuna Ulmu, pe 3 ianuarie 1940. Era o a\u015fezare bogat\u0103 din jude\u0163ul C\u0103l\u0103ra\u015fi, amplasat\u0103 pe marginea lacului Mosti\u015ftea. Mama, Lucia Burtea, a r\u0103mas v\u0103duv\u0103 de r\u0103zboi la 26 de ani. Ea m-a \u00eempins spre ora\u015f \u00een timp de fra\u0163ii tat\u0103lui vroiau s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een sat, s\u0103 cump\u0103r\u0103m cai \u015fi s\u0103 facem agricultur\u0103 \u00een stil mare. Dar mama a fost foarte ferm\u0103 c\u00e2nd a spus: \u201cTu trebuie s\u0103 mergi la ora\u015f, s\u0103 ajungi medic, c\u0103 nu e\u015fti bun de munca c\u00e2mpului!\u201d. Chestiunea cu medicina \u00eei r\u0103m\u0103sese de la fratele cel mare care fusese felcer \u00een timpul r\u0103zboiului, iar ulterior a studiat la Cluj \u015fi a devenit doctor. A\u015fa am plecat spre Capital\u0103. Dorin\u0163a mamei nu s-a putut realiza. Pentru c\u0103 \u00een acea perioad\u0103 grea, c\u00e2nd trebuia s\u0103 iau o decizie, familia mea a fost \u201ctrecut\u0103\u201d la chiaburi. \u015ei pentru asta n-am avut dreptul s\u0103 urmez o \u015fcoal\u0103 superioar\u0103. Dar tot la halat alb am ajuns printr-un concurs de \u00eemprejur\u0103ri. Au existat oameni de bun\u0103 credin\u0163\u0103 care mi-au eliberat o adeverin\u0163\u0103 conform c\u0103reia veneam dintr-o familile de mijloca\u015fi. Am reu\u015fit s\u0103 m\u0103 \u00eenscriu la \u015ecoala profesional\u0103 din Viilor care pe atunci se numea \u201c\u015ecoala de buc\u0103tari, cofetari \u015fi osp\u0103tari\u201d, \u00een fapt \u015ecoala comercial\u0103 nr.2. O m\u00e2n\u0103 de ajutor mi-a \u00eentins \u015fi sora mea – Silvia Niculescu – care se a\u015fezase de mai mult\u0103 vreme la ora\u015f. Era un timp tulbure prin 1955. \u00cen 1958 am devenit prima promo\u0163ie de… meseria\u015fi. N-am s\u0103 uit niciodat\u0103 doi oameni care mi-au inflen\u0163at toat\u0103 via\u0163\u0103.\u00a0 Elena Vasilescu, care avea ca preg\u0103tire o \u015fcoal\u0103 de menaj \u015fi Ion Anghel coborau la nivelul fiec\u0103rui t\u00e2n\u0103r pentru a-l \u00een\u0163elege \u015fi ulterior a-i descoperi calit\u0103\u0163ile. Ne-au fost ca ni\u015fte p\u0103rin\u0163i. \u00cenv\u0103\u0163am la prima \u015fcoal\u0103 profesional\u0103 la care aveam o uniform\u0103 aparte, diferit\u0103 de cea din \u201cp\u0103tur\u0103\u201d \u00eemb\u00e2csit\u0103, cum purtau ceferi\u015ftii, militarii etc. Am fost ni\u015fte r\u0103sf\u0103\u0163a\u0163i prin educa\u0163ia pe care ne-au insuflat-o.
\n\"\"<\/a><\/p>\n

Mae\u015ftrii buc\u0103tari aveau o \u0163inut\u0103 princiar\u0103!<\/strong><\/p>\n

– Cum a\u0163i ajuns \u00een buc\u0103t\u0103rie ?<\/strong><\/p>\n

– \u00cenc\u0103 din anul doi noi f\u0103ceam practic\u0103 trei zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Restul \u00eel acopereau cursurile teoretice. Pentru c\u0103 nu toate unit\u0103\u0163ile hoteliere ale vremii erau dotate cu echipamente corespunz\u0103toare \u00eentre elevi exista o \u00eentrecere pentru a ob\u0163ine cele mai bune note \u015fi rezultate. Cei mai perseveren\u0163i am f\u0103cut practic\u0103 la complexe reprezentative din Capital\u0103, cum erau Athenee Palace, Cap\u015fa, Cina, Ambasador. Lido \u00eenc\u0103 nu ap\u0103ruse. Eu am fost repartizat din anul doi la Athenee.
\n\"\"<\/a><\/p>\n

– Care era pe atunci atmosfera la acest hotel de lux ?<\/strong><\/p>\n

– Aici m-am \u00eendr\u0103gostit \u015fi mai mult de meserie. \u015eti\u0163i cum e vorba, pofta vine m\u00e2nc\u00e2nd. \u015ei, cu timpul, mi-am dat seama c\u0103 gastronomia ca \u015fi medicina este o profesie…alb\u0103. Pentru c\u0103 medicul are multe asemen\u0103ri cu buc\u0103tarul. La Athenee, se vorbea \u00eenc\u0103 franceza. Toate meniurile, comenzile, re\u0163etele erau \u00een francez\u0103. Mae\u015ftri buc\u0103tari erau foarte pedan\u0163i, cura\u0163i, str\u0103luceau, aveau o \u0163inut\u0103, a\u015f spune princiar\u0103. Crede\u0163i-m\u0103 c\u0103 nu exagerez. Mi-l amintesc pe Victor Neagu, care participase deja la Expozi\u0163iile Universale din 1937 \u015fi 1938, de la New York \u015fi Paris, locuri unde au avut loc spectacole mari nu numai de gastronomie, \u00een prim plan cu\u00a0 arti\u015fti ca Maria T\u0103nase, F\u0103nic\u0103 Luca etc. Tot la restaurantul acestui hotel era \u015fi buc\u0103tarul Anton Herlea Anton, nimeni altul dec\u00e2t tat\u0103l viitorul mare bariton Nicolae Herlea. Al\u0163i buc\u0103tari ce se formaser\u0103 la Viena \u015fi Paris, au lucrat la renumite Cur\u0163i regale \u015fi princiare. Aceast\u0103 atmosfer\u0103 mi-a modelat un comportament aparte. \u015ei, crede\u0163i-m\u0103, c\u0103 de atunci mi-am dat seama c\u0103 lumea gastronomiei e cel pu\u0163in la fel de fascinant\u0103 ca aceea a medicinei.<\/p>\n

C\u00e2nd \u201cNapoleon\u201d te bate pe um\u0103r \u015fi-\u0163i spune nepoate !<\/strong><\/p>\n

– O mare parte din carier\u0103 o datora\u0163i Bra\u015fovului \u015fi Poienei Bra\u015fov. A\u0163i str\u0103b\u0103tut un drum impresionant. De la buc\u0103tar, \u015fef de sta\u0163iune p\u00e2n\u0103 la director general la \u201cONT Carpa\u0163i\u201d \u015fi \u201cPoiana Bra\u015fov\u201d. Aici a\u0163i cunoscut un tip legendar \u2013 \u015eerb\u0103nic\u0103!<\/p>\n

– Poiana Bra\u015fov \u00eenc\u0103 nu se construise. \u015eerb\u0103nic\u0103, sau \u201cNapoleon\u201d, cum \u00eel cuno\u015ftea toat\u0103 lume pe \u015eerban Andreescu, a fost mentorul multor genera\u0163ii de f\u0103c\u0103tori de turism, \u015fi implicit de buc\u0103tari. Eu nu aveam buletin de Bucure\u015fti. \u00cen momentul \u00een care acesta a venit s\u0103 selecteze pe cei mai buni elevi din promo\u0163ia noastr\u0103, eu m-am num\u0103rat printre cei 4 buc\u0103tari \u015fi 6 cofetari care am plecat s\u0103 lucr\u0103m la ONT Carpa\u0163i Bra\u015fov, care pe acea veme se numea TAP Carpa\u0163i Bra\u015fov. Era \u00een 28 iulie 1958. \u015eerb\u0103nic\u0103 era o figur\u0103 carismatic\u0103 iar pentru via\u0163a noastr\u0103 profesional\u0103 a \u00eensemnat enorm. Nu f\u0103cuse mult\u0103 \u015fcoal\u0103 dar avea un fel aparte de a-\u015fi apropia oamenii. \u00cendr\u0103gea tineretul. Pe to\u0163i \u00eei c\u00e2\u015ftiga, poate n-o s\u0103 crede\u0163i, cu un simplu gest. Ne b\u0103tea pe um\u0103r \u015fi ne spunea…nepoate! Dintr-o dat\u0103 te apropia \u015fi te includea \u00een familia lui. Era \u00een acela\u015fi timp un tip dur, exigent. A\u015f mai spune c\u0103 te obliga, prin comportarea lui, s\u0103 faci lucruri minunate. \u015ei noi de asta aveam nevoie pentru c\u0103, orice a\u015f spune, eram ni\u015fte copii.<\/p>\n

Istoria a \u00eenceput s\u0103 curg\u0103 de la Paris<\/strong><\/p>\n

– A existat un tren al norocului \u00een via\u0163a dumneavoastr\u0103 ?<\/strong><\/p>\n

– A fost o \u015fans\u0103. Trenul a trecut printr-o gar\u0103 care s-a numit Paris. Ministrul comer\u0163ului interior pe acea vreme, Levente, care se ocupa concomintent de construirea bazelor turistice de pe litoral \u015fi de la munte a ajuns la concluzia c\u0103 toate investi\u0163iile trebuiau dublate \u015fi cu oameni foarte bine preg\u0103ti\u0163i, care s\u0103 poat\u0103 face fa\u0163\u0103 viitoarelor cerin\u0163e ale turi\u015ftilor str\u0103ini. De aceea mul\u0163i tineri, directori sau nu, au urmat \u00een str\u0103in\u0103tate, pe banii statului rom\u00e2n, stagii \u015fi cursuri de preg\u0103tire. Eu am prins un val extraordinar. Am plecat la \u015ecoala Tehnic\u0103 Hotelier\u0103 \u201cJean Drouant\u201d, unde am studiat, timp de doi ani, \u00eentre 1964-1966, arta restaura\u0163iei \u015fi gastronomiei. Dar nu m-am oprit aici. Mai t\u00e2rziu am f\u0103cut Academia de Studii Economice din Bucure\u015fti, iar c\u00e2nd am absolvit-o, \u00een 1970, am ob\u0163inut, pe baza unui examen profesional, titlul de \u201cMaestru \u00een arta culinar\u0103\u201d. De atunci a curs o \u00eentreag\u0103 istorie ca \u015fi pentru al\u0163i colegi ai mei, printre care Florea Stan, un mare buc\u0103tar care a lucrat \u015fi \u00een Germania, Oprea Marin, care dup\u0103 ce a urmat facultatea a devenit director al hotelului Ambasador din Bucure\u015fti, M\u0103riu\u0163a Zamfira, mai t\u00e2rziu profesor ce a predat cursuri de cofet\u0103rie \u015fi patiserie, la Liceul Economic.<\/p>\n

\n

40 de ani, parc\u0103 a fost ieri<\/strong><\/p>\n

– \u00cen 2011 a\u0163i s\u0103rb\u0103torit 40 de ani de la \u00eenfiin\u0163area Asocia\u0163iei Na\u0163ionale a Buc\u0103tarilor \u015fi Cofetarilor din Turism (ANBCT), al c\u0103rui membru fondator a\u0163i fost. Mai precis pe 27 noiembrie. Este cea mai veche asocia\u0163ie de breasl\u0103 din turism. C\u00e2t de mare este distan\u0163a dintre ce a\u0163i urm\u0103rit la \u00eenfiin\u0163area organiza\u0163iei \u015fi ceea ce a devenit ea azi ?<\/p>\n

– A trebuit s\u0103 fim \u00een r\u00e2ndul lumii. \u00cen noiembrie 1971 mii de buc\u0103tari, cofetari \u015fi patiseri au fondat aceast\u0103 asocia\u0163ie. Prima conferin\u0163a a fost g\u0103zduit\u0103 de Sala Rapsodia de pe Lipscani \u015fi a reunit oameni de stat \u015fi persoane inimoase. C\u00e2teva dintre ele\u00a0 merit\u0103 amintirea noastr\u0103 cu riscul firesc de a le omite pe altele: Constantin Berbece, primul pre\u015fedinte al organiza\u0163iei, Nichita Georgescu, director general \u00een Ministerul Turismului, Ion Zidaru, Ion Tutil\u0103, Mina Ilisei, Aneta Chirv\u0103su\u0163\u0103, Sofica Todiric\u0103, Ion Ungureanu, Ion Craioveanu, Ion Negrea, Gheorghe Han, Ion C\u00e2mpeanu, Simion Gheorghe, Dumitru Istrate, Ilie Bumbac, Florea Bu\u015fc\u0103, Gheorghe V\u0103tafu, Ion Vintil\u0103 etc. Scopul, valabil \u015fi azi, a fost de a contribui la ridicarea \u015fi alinierea artei culinare la standardele interna\u0163ionale. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la pu\u0163in timp am aderat la World Association of Chefs Societies (WACS), unde am devenit membri cu drepturi depline. Acest drum ne-a facilitat informarea \u015fi participarea la mari competi\u0163ii interna\u0163ionale, printre care \u015fi olimpiadele de gastronomie. Pentru cei care nu \u015ftiu merit\u0103 s\u0103 amintesc c\u0103 acestea, veritabile competi\u0163ii interna\u0163ionale, se organizeaz\u0103 din anul 1896.<\/p>\n

\n

Perioada lui Gheorghiu Dej a marcat o mare deschidere<\/p>\n

<\/strong>– Avea valoare \u015fcoala de gastronomie \u00eenainte de 1990 ? <\/strong><\/p>\n

– Unii \u00eencearc\u0103 s\u0103 acrediteze ideea c\u0103 lumea, deci \u015fi arta culinar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, s-a n\u0103scut odat\u0103 cu ei dup\u0103 \u201990. Dar realitatea este c\u0103 avem o tradi\u0163ie profund\u0103. Oamenii care au lucrat \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale au ridicat la mare rang buc\u0103t\u0103ria noastr\u0103. Dup\u0103 r\u0103zboi a venit o perioad\u0103 foarte grea. Ei au \u00eenaintat \u00een v\u00e2rst\u0103 dar au l\u0103sat \u00een locul lor alte genera\u0163ii. Esen\u0163ial a fost c\u0103 \u015fi-au preg\u0103tit oameni. Aceast\u0103 tradi\u0163ie a reu\u015fit s\u0103 fie implementat\u0103 prin \u015fcoli. Anii \u00b465, perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej, au marcat o mare deschidere. \u015ecolile profesionale au preg\u0103tit mul\u0163i tineri talenta\u0163i. Majoritatea copiilor veneau de la \u0163ar\u0103, ca \u015fi mine. L\u0103sasem greul \u00een urm\u0103 \u015fi aveam ambi\u0163ia s\u0103 facem ceva bine \u015fi, \u00een secret, s\u0103 nu ne mai \u00eentoarcem de unde am plecat. Pu\u0163ini dintre copiii r\u0103sf\u0103\u0163a\u0163i din Bucure\u015fti au devenit ulterior arti\u015fti \u015fi mae\u015ftrii buc\u0103tari. Am \u00eendr\u0103git aceast\u0103 profesie \u015fi art\u0103, grea de altfel, pe care am dus-o mai departe. Era \u015fi o perioad\u0103 efervescent\u0103, \u00een care se construiau\u00a0 foarte multe hoteluri. Atunci turismul ca \u015fi gastronomia noastr\u0103 erau pe val, cum s-ar spune. Aveam ac\u0163iuni \u015fi manifest\u0103ri promo\u0163ionale \u00een diferite zone\u00a0 furnizoare de turi\u015fti str\u0103ini: Anglia, Germania, Fran\u0163a, \u0162\u0103rile Scandinave, Italia etc. Dup\u0103 anii \u00b480 a urmat o perioad\u0103 de stagnare, datorat\u0103 mai ales penuriei de materii prime. Cu toate acestea Rom\u00e2nia a avut v\u00e2rfuri care au c\u00ee\u015ftigat zeci de medalii de aur, argint \u015fi bronz la concursuri \u015fi olimpiade interna\u0163ionale. Tot at\u00e2t de adev\u0103rat este c\u0103 o\u00a0 parte din oamenii care au \u00eempins buc\u0103t\u0103ria rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenainte n-au fost neap\u0103rat buc\u0103tari. Un \u015eerb\u0103nic\u0103 la Bra\u015fov, un Sever Dogaru, Polizache, la Bucure\u015fti, un Constantin Trandafir ap\u0103rut mai t\u00e2rziu, pe Litoral.<\/p>\n

\n

\u015ei turismul de mas\u0103 a avut momentul lui de glorie<\/strong><\/p>\n

– \u00cen ce m\u0103sur\u0103 a afectat turismul de mas\u0103 buc\u0103t\u0103ria autohton\u0103 ?<\/strong><\/p>\n

– Sincer vorbind el a plafonat gastronomia. Dar vorbim de o anumit\u0103 perioad\u0103 \u00een care nu numai \u00een \u0163\u0103rile socialiste era la mod\u0103 turismul de mas\u0103. Dac\u0103 privim lucrurile \u00een acest context observ\u0103m c\u0103 acel concept r\u0103spundea unor tendin\u0163e mai largi ale vremii. Turismul intern a avut – \u00een perioada \u00b465-\u00b485 – ca scop principal odihna \u015fi refacerea oamenilor muncii, iar turismul interna\u0163ional de\u0163inea \u015fi el o component\u0103 destul de consistent\u0103 de acest gen. De altfel, dac\u0103 privim atent \u00een ultimii ani, industria modern\u0103 de vacan\u0163e din \u00eentreaga lume, a reluat multe dintre componente turismului de mas\u0103, cu un mare succes. Apari\u0163ia curselor charter, extrem de accesibile, a regenerat dorin\u0163a turistului individual de a se regrupa. \u00cen materie de gastronomie, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 sistemul all-inclusive reprezint\u0103 o extensie, ce-i drept mult mai elevat\u0103 \u015fi mai variat\u0103, a prepar\u0103rii m\u00e2nc\u0103rii pentru structurile turistice de mas\u0103.<\/p>\n

\n

A\u015fa-i frumos \u00een via\u0163\u0103, s\u0103 d\u0103ruie\u015fti o parte din ce ai primit<\/strong><\/p>\n

– Care este cel mai important proiect pe care nu l-a\u0163i materializat ?<\/strong><\/p>\n

– Un Institut, o Academie de gastronomie. Prin aceasta Rom\u00e2nia ar cre\u015fte \u00een rang. T\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie ar avea o motiva\u0163ie \u00een plus de a accede spre o carier\u0103. A\u015f dori s\u0103 ne copieze,\u00a0 apoi s\u0103 ne dep\u0103\u015feasc\u0103. Aici nu e vorba numai de munc\u0103 ci \u015fi de timp, r\u0103bdarea \u015fi bani. S\u0103 prospere apoi \u015fi, la r\u00e2ndul lor s\u0103 fac\u0103 ceea ce au f\u0103cut \u00eenainta\u015fii pentru ei. Pentru c\u0103 a\u015fa-i frumos \u00een via\u0163\u0103, s\u0103 d\u0103ruie\u015fti o parte din ce ai primit de-a lungul vie\u0163ii.\u00a0 O academie de gastronomie nu este o utopie. Pentru a o constitui nu sunt suficiente numai eforturile ANBCT \u015fi Euro-Toques. E nevoie \u00een principal de o consolidare na\u0163ional\u0103, de bun\u0103voin\u0163a \u015fi\u00a0 \u00een\u0163elegerea profund\u0103 a fenomenului din partea guvernan\u0163ilor. Noi ne vedem de treab\u0103 pentru c\u0103 nu-\u0163i po\u0163i p\u0103stra respectabilitatea \u00een lume dac\u0103 nu participi la competi\u0163iile interna\u0163ionale. C\u00e2\u015ftigi sau nu, trebuie s\u0103 fi acolo. A\u015fa au f\u0103cut-o buc\u0103tarii, patiserii \u015fi cofetarii rom\u00e2ni la Viena, Salzburg, Moscova, Kremlin, Glasgow, Milano, Basel, Istanbul, Tokio, Kyoto, Auckland, Erfurt, Lucerna, Luxemburg, Torino, Helsinki,\u00a0 \u015fi dup\u0103 cum v\u0103 spuneam, la \u00eenceput, la Lyon. C\u00e2t despre spiritul \u015fi valorile filialei Euro-Toques, pe care o conduc, cititorii se pot informa\u00a0 pe site-ul www.euro-toques.ro<\/a>.<\/p>\n

MARIAN CONSTANTINESCU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 1033DUMITRU BURTEA: \u201cMae\u015ftrii rom\u00e2ni sunt veritabili ambasadori ai gustului !\u201d \u015eti\u0163i ce arome \u015fi savoare are tricolorul rom\u00e2nesc? V\u0103 spune Dumitru Burtea. Tot el v\u0103 va introduce \u00een lumea gastronomiei interna\u0163ionale unde olimpiadele profesionale au cel pu\u0163in … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[27,373],"tags":[394,395,396],"class_list":["post-2010","post","type-post","status-publish","format-gallery","hentry","category-interviuri","category-numarul-108","tag-dumitru-burtea-maestrii-romani-sunt-veritabili-ambasadori-ai-gustului","tag-interviu-nr-108","tag-maestru-in-arta-culinara","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2010","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2010"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2010\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2017,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2010\/revisions\/2017"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2010"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2010"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2010"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}