{"id":1348,"date":"2012-07-19T16:42:20","date_gmt":"2012-07-19T14:42:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/?p=1348"},"modified":"2012-07-19T16:42:20","modified_gmt":"2012-07-19T14:42:20","slug":"interviu-cu-adina-rentea-interviu-nr-99-iunie-2012","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/2012\/07\/19\/interviu-cu-adina-rentea-interviu-nr-99-iunie-2012\/","title":{"rendered":"INTERVIU CU ADINA REN\u0162EA, Interviu nr.99 iunie 2012"},"content":{"rendered":"Post Views<\/a><\/b> = 802

ADINA REN\u0162EA: \u201eCultura este ca un copil care cre\u015fte sub ochii p\u0103rin\u0163ilor, iar ace\u015ftia\u00a0 sunt vizitatorii \u015fi turi\u015ftii !\u201d
\n\"\"<\/a>
\n<\/strong><\/p>\n

Un interviu, o expozi\u0163ie, o c\u0103l\u0103torie. Provoc\u0103ri. \u00cempreun\u0103 cu Adina Ren\u0163ea, directorul general al Muzeului Na\u0163ional Cotroceni ne \u00eentoarcem prin tunelul timpului \u00een urm\u0103 cu 200 de ani. At\u00e2t\u00a0 s-au scurs de la na\u015fterea lui Carol Popp de Szathmari, moment marcat printr-o expozi\u0163ie eveniment. Dialogul nostru pare impregnat de cele 400 de lucr\u0103ri ce ne \u00eenconjoar\u0103. O istorie fascinant\u0103 fixat\u0103 pe p\u00e2nz\u0103, h\u00e2rtie, fotografii, de un artist unic. Expozi\u0163ia o pute\u0163i vizita p\u00e2n\u0103 pe 10 august. Interviul \u00eel parcurge\u0163i acum.<\/p>\n

– Carol Popp de Szathmari este cunoscut la noi mai mult ca pictor. Dac\u0103 ne-am opri \u00een c\u0103l\u0103toria noastr\u0103 printre culori, \u00een fa\u0163a a doar cinci lucr\u0103ri, care ar fi selec\u0163ia dumneavoastr\u0103?
\n\"\"<\/a><\/p>\n

– E o misiune dificil\u0103. Sentimental vorbind m\u0103 simt ata\u015fat\u0103 de portretele domnitorului Alexandru Ioan Cuza \u015fi ale doamnei Elena Cuza, de cele ale domnitorului Carol I \u015fi principesei Elisabeta, de lucr\u0103rile ce redau Palatul Cotroceni, de tabloul \u201eCuplu c\u0103lare pe fundal montan (Ruc\u0103r)\u201d, de acuarela \u201eTaraful Ochi Albi\u201d ori de seria fotografic\u0103 \u201eCostumes de la Roumanie\u201d, de\u0163inut\u0103 de Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – A\u0163i sim\u0163it nevoia de a recupera \u015fi repune \u00een valoare activitatea sa fotografic\u0103? E \u00eendeajuns de cunoscut\u0103 \u015fi apreciat\u0103 de contemporani?
\n\"\"<\/a><\/p>\n

– Activitatea sa fotografic\u0103 a fost una de pionierat, \u015fi \u00een expozi\u0163ie figureaz\u0103 at\u00e2t prima fotografie realizat\u0103 de artist, c\u00e2t \u015fi\u00a0 fotografii pe care Szathmari le-a f\u0103cut \u00een diferitele etape ale crea\u0163iei sale,\u00a0 prezent\u00e2nd diverse tipologii umane (domni \u015fi doamne din \u00eenalta societate, negustori, ofi\u0163eri, solda\u0163i etc.), fotografii tip carte de vizit\u0103, specifice acelei perioade de \u00eenceput a fotografiei. Carol Popp de Szathmari a fost primul care a realizat imagini panoramice ale ora\u015fului Bucure\u015fti, ne referim la anii 1870, g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103, \u015fi a c\u0103utat unghiuri care s\u0103 \u00eei permit\u0103 o vedere de ansamblu, fapt pentru care mergea adesea \u00een Turnul Col\u0163ei, pe Dealul Mitropoliei, pe Dealul Spirii sau pe Dealul Filaret. \u00cens\u0103, dincolo de importan\u0163a documentar\u0103 a imaginilor, Szathmari a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 ni\u015fte fotografii valoroase \u00een sine, care transmit atmosfera din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a secolului al XIX-lea. De altfel, \u00een istoria mondial\u0103, la capitolul fotografie de r\u0103zboi, Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe primul loc, \u015fi acest lucru i se datoreaz\u0103 tot lui Carol Popp de Szathmari. \u00cen Rom\u00e2nia, \u00een anul 2010, \u00een semn de recunoa\u015ftere a meritelor, ziua sa de na\u015ftere – 11 ianuarie – a fost declarat\u0103, prin Hot\u0103r\u00e2re de Guvern, Ziua Artei Fotografice \u00een Rom\u00e2nia. Iar cu ocazia bicentenarului na\u015fterii sale \u00een ianuarie 2012, Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2nei a emis o moned\u0103 aniversar\u0103, de argint cu chipul lui.<\/p>\n

– Mobilitatea fotografului st\u00e2rne\u015fte chiar invidia c\u0103l\u0103torului modern! C\u00e2t de important\u0103 a fost contribu\u0163ia lui la dezvoltarea\u00a0 mi\u015fc\u0103rii fotografice a secolului XIX ?<\/p>\n

– Carol Popp de Szathmari \u015fi-a \u00eenceput activitatea ca pictor \u015fi grafician, pentru ca dup\u0103 aceea s\u0103 descopere fotografia \u015fi s\u0103 devin\u0103 astfel, primul fotograf de art\u0103 \u015fi documentarist din Rom\u00e2nia. Dup\u0103 stabilirea \u00een Bucure\u015fti a lucrat \u00een atelierul lui Carol Wahlstein din mahalaua Sf\u00e2nta Vineri; \u00eentre 1850-1858 \u015fi-a amenajat atelierul \u00een Hanul Bossel din centrul ora\u015fului; \u00eentre 1858-1864 a locuit \u015fi a lucrat la mansarda Hanului Verde de pe uli\u0163a Curtea Veche, iar din 1867 \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii a avut un atelier de pictur\u0103 \u015fi fotografie \u00een locuin\u0163a sa de pe strada Enei. De\u015fi a fost pictor \u015fi al Cur\u0163ii domnitorilor D. Ghica,\u00a0 Gh. Bibescu \u015fi B. \u015etirbei, abia la data de 16 octombrie 1863, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a acordat titlurile oficiale de pictor \u015fi fotograf al Cur\u0163ii, pe care le-a p\u0103strat \u015fi dup\u0103 venirea domnitorului Carol I. \u015ei tot datorit\u0103 activit\u0103\u0163ii sale, domnitorul Cuza avea s\u0103 recunoasc\u0103 oficial fotografia ca art\u0103, pun\u00e2nd-o al\u0103turi de\u00a0 genurile artistice consacrate ale vremii. Contribu\u0163ia lui Carol Popp de Szathmari \u00een mi\u015fcarea fotografic\u0103 a secolului al XIX-lea a fost una decisiv\u0103, devenind unul dintre primii 10 fotografi din Europa secolului al XIX-lea.<\/p>\n

–\u00a0 Pu\u0163ini \u015ftiu c\u0103 acest clujean a fost \u015fi unul dintre pionierii foto-reportajului de r\u0103zboi. \u00cei recunoa\u015fte istoria aceast\u0103 contribu\u0163ie?
\n\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0– Istoria \u00eel indic\u0103 pe Szathmari drept primul reporter de r\u0103zboi din lume, \u00eenaintea englezului \u00a0Roger Fenton \u015fi a americanului S. Robertson. Astfel el a l\u0103sat m\u0103rturii fotografice despre R\u0103zboiul Crimeei (1853-1856) \u015fi R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 (1877-1878). Fotografiile din R\u0103zboiul Crimeei le-a multiplicat \u015fi le-a adunat \u00een c\u00e2teva albume, oferite ulterior capetelor \u00eencoronate ale Europei, iar un exemplar a fost prezentat la Expozi\u0163ia Universal\u0103 de la Paris din 1855, care i-a adus una dintre medalii: clasa a II-a. Ziarele vieneze au anun\u0163at cu acel prilej c\u0103 pictorul Szathmari a adus cu el dou\u0103 rare \u015fi pre\u0163ioase albume de fotografii. \u201e\u00cen fa\u0163a seriei de fotografii colorate, ce \u00eenf\u0103\u0163i\u015fau imagini din R\u0103zboiul Crimeii, vizitatorii se str\u00e2ngeau buluc\u201d. Astfel c\u0103 numele lui figureaz\u0103 \u00een toate istoriile, compendiile, volumele, lucr\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice etc. Toate vorbesc de Szathmari, adic\u0103 de Rom\u00e2nia…..<\/p>\n

– A fost un \u201cr\u0103sf\u0103\u0163at al timpului\u201d?<\/p>\n

– Se poate\u00a0 spune. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 a fost laureat \u015fi al Expozi\u0163iilor Universale de la Londra (1851), Paris (1867), Viena (1873), precum \u015fi al „Expozi\u0163iilor arti\u015ftilor \u00een via\u0163\u0103” organizate la Bucure\u015fti \u00een 1865 \u015fi 1868. Din 1864 a devenit membru al Societ\u0103\u0163ii Franceze de Fotografie, iar din 1870 a fost ales \u015fi membru al Societ\u0103\u0163ii Fotografice din Viena. Carol Popp de Szathmari a primit o serie de medalii acordate de: \u00eemp\u0103ra\u0163ii Napoleon al III-lea \u015fi Franz Josef (1855), regina Victoria a Marii Britanii (1860), regina Cristina a Suediei (1875). \u00cen 1864, aflat \u00een suita domnitorului Alexandru Ioan Cuza, \u00een vizita pe care acesta a f\u0103cut-o la Constantinopol, sultanul Abdul Aziz i-a conferit Ordinul Medjidie – clasa a IV-a, Szathmari fiind unul dintre pu\u0163inii civili onora\u0163i astfel. \u00cen 1884, regele Carol I i-a conferit Ordinul Steaua Rom\u00e2niei – \u00een grad de cavaler, \u00eencunun\u00e2nd astfel o carier\u0103 de excep\u0163ie.<\/p>\n

– A\u0163i afirmat de mai multe ori c\u0103 institu\u0163iile culturale ar trebui s\u0103 fie mai active, \u201cs\u0103 ias\u0103 \u00een strad\u0103\u201d, s\u0103-l trag\u0103 de m\u00e2nec\u0103 pe vizitator, s\u0103-l captiveze cu\u00a0 formule mai atractive, mai vii!<\/p>\n

– Cu siguran\u0163\u0103, a\u015fa e. Muzeele ar trebui s\u0103 colaboreze mai mult \u00een privin\u0163a circula\u0163iei patrimoniului \u015fi a schimburilor intermuzeale, s\u0103 se implice \u00een proiecte comune. Binevenite sunt \u015fi expozi\u0163iile itinerante, care \u00eenlesnesc cunoa\u015fterea patrimoniului diverselor muzee din \u0163ar\u0103 \u015fi pun \u00een circula\u0163ie opere care altfel, nu sunt la \u00eendem\u00e2na iubitorilor de istorie \u015fi art\u0103. Muzeul National Cotroceni are foarte mul\u0163i parteneri ceea ce denot\u0103, pe de o parte, bunele rela\u0163ii pe care le-a dezvoltat de-a lungul timpului cu majoritatea muzeelor de istorie \u015fi art\u0103 din Rom\u00e2nia, iar pe de alt\u0103 parte, acel \u201cactivism\u201d cultural care este vital \u015fi necesar.<\/p>\n

– Institu\u0163iile muzeale sunt parte din industria turistic\u0103. Peste tot \u00een lume, vestigiile istorice, religioase etc, strig\u0103 dup\u0103 vizitatori iar organizatorii de c\u0103l\u0103torii \u00ee\u015fi hr\u0103nesc turi\u015ftii \u00een aceste oaze ale patrimoniului na\u0163ional ori universal. V\u0103 preocup\u0103 cre\u015fterea circula\u0163iei turistice spre Muzeul Na\u0163ional Cotroceni?<\/p>\n

–\u00a0 Cultura este ca un copil care cre\u015fte sub ochii p\u0103rin\u0163ilor, iar ace\u015ftia\u00a0 sunt vizitatorii \u015fi turi\u015ftii. \u00cemi place s\u0103 spun asta. Drept urmare suntem preocupa\u0163i de atragerea unui num\u0103r c\u00e2t mai mare de rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini. \u00cencerc\u0103m s\u0103 g\u0103sim cele mai flexibile modalit\u0103\u0163i de promovare: \u00eencheierea de parteneriate media \u015fi educa\u0163ionale, publicarea de pliante, bro\u015furi, c\u0103r\u0163i po\u015ftale, ghiduri \u015fi cataloage de expozi\u0163ie, site-ul muzelui, tradus\u00a0 \u00een limba englez\u0103, prezen\u0163a \u00een cadrul unor emisiuni Radio \u015fi TV, itinerarea unor expozi\u0163ii \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, seminarii \u015fi conferin\u0163e interna\u0163ionale. Vizibilitatea Muzeului Na\u0163ional Cotroceni este \u00een continu\u0103 cre\u015ftere. De aceea preocuparea noastr\u0103 permanent\u0103 r\u0103m\u00e2ne aceea de a ne pozi\u0163iona \u00een prim planul vie\u0163ii culturale din Capital\u0103 prin evenimente de excep\u0163ie.<\/p>\n

MARIAN CONSTANTINESCU
\n<\/strong>Reproduceri oferite de MIHAI IPATE <\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Post Views = 802ADINA REN\u0162EA: \u201eCultura este ca un copil care cre\u015fte sub ochii p\u0103rin\u0163ilor, iar ace\u015ftia\u00a0 sunt vizitatorii \u015fi turi\u015ftii !\u201d Un interviu, o expozi\u0163ie, o c\u0103l\u0103torie. Provoc\u0103ri. \u00cempreun\u0103 cu Adina Ren\u0163ea, directorul general al Muzeului Na\u0163ional Cotroceni ne … Continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1349,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"gallery","meta":{"footnotes":""},"categories":[71,27,149],"tags":[154,155,156],"class_list":["post-1348","post","type-post","status-publish","format-gallery","has-post-thumbnail","hentry","category-infotravelromania","category-interviuri","category-numarul-99","tag-interviu-cu-adina-rentea","tag-interviu-nr-99-iunie-2012","tag-muzeul-national-cotroceni","post_format-post-format-gallery"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1348","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1348"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1348\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1353,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1348\/revisions\/1353"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1349"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1348"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1348"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.travellermagazin.ro\/arhiva\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1348"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}