CARDUL ȘI VACANȚA
Un studiu interesant arată că tehnologia este și la îndemâna turistului român. El nu are nici un stres ori un complex de orientare atunci când își cumpără sejururi ori vacanțe, pachete turistice în general.
Conform unei cercetării anticipative „Intenţii de călătorie şi plată 2023”, unul din trei turişti români (35%) plănuieşte să cheltuiască între 200 şi 600 de euro/persoană în vacanţa peste hotare, iar principalele avantaje ale plăţilor cu cardul în afara ţării, menţionate de către respondenţii din regiune, sunt confortul (58%), siguranţa de a nu risca pierderea numerarului (53%) şi rapiditatea (52%). Studiul de specialitate, coordonat de Visa evidențiază și că opt din zece români (81%) care mergeau în vacanţă în străinătate, anul trecut, urmau să plătească la destinaţie cu cardul, telefonul sau alte dispozitive mobile. Totodată, peste jumătate (51%) dintre românii care plănuiesc o vacanţă în străinătate intenţionează să folosească în afara ţării acelaşi card de plată ca acasă. Pe acest segment, lucru este mai întâlnit în cazul românilor (25%), polonezilor (24%) şi ungurilor (23%).
Potrivit sursei citate, 83% dintre românii care îşi organizează vacanţa pe cont propriu declară că vor plăti anumite servicii online, iar 3 din 4 susţin că vor folosi cardul sau portofelul digital. 58% vor achiziţiona cazarea online, 40% transportul, iar 19% aleg să plătească online bilete de acces sau excursii suplimentare. În ce privește tipul de vacanță ales tendințele analizate arată că românii care călătoresc în străinătate intenţionează în primul rând să se odihnească, combinând relaxarea cu vizitarea obiectivelor turistice. Pe de altă parte, 19% dintre respondenţi intenționează să-și petreacă vacanţele vizitând familia şi prietenii care locuiesc în străinătate.
RAMÂNE DE VĂZUT DACĂ VOR REVENI
Mai multe inițiative turistice, unele dintre ele susținute de Ministerul și al.. Turismului împreună cu ANAT au conturat speranța că turiștii cehi vor redescoperi România într-un număr cel puțin apropiat de cel pe care-l înregistrau părinții și bunicii lor. La urma urmei speranța moare ultima.
Dar cât trăiește trebuie susținută economic. Relațiile turistice dintre Cehia și România au o istorie îndelungată, care datează din perioada comunistă. În acea vreme, turismul între cele două țări era susținut de relațiile politice și economice strânse dintre statele socialiste din Europa de Est. Așa că mai mulți agenți de turism au susținut că o revenire la vechiul aflux este perfect posibilă. Mai ales că pot fi accelerate și schimburile culturale care aduc beneficii însemnate turismului. Cehia este o destinație populară pentru turiștii români, în special pentru capitala Praga și alte orașe istorice precum Cesky Krumlov și Karlovy Vary. În același timp, România atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști cehi, atrași de frumusețea munților Carpați, de Delta Dunării și de orașele istorice precum Brașov, Sibiu și Cluj-Napoca. Dacă în 2019 au sosit în România 80.000 de turiști cehi, în 2020 cifra acestora a scăzut la 26.000, iar în 2021 a ajuns la 32.000. Pe de altă parte, în Cehia au fost, în 2022, 102.243 de români, țara noastră fiind pe locul 15 ca număr de turiști dar considerată totuși o țară emitentă importantă. Republica Cehă are 15 birouri de promovare turistică și încă cinci companii partenere de public relations, pe când România și-a desființat, cu succes, toate birourile în 2017.
Cu toate acestea Adrian Voican, vicepreședinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și președintele Comisiei de Incoming a ANAT, un neobosit om de afaceri, promotor turistic, crede că totul e posibil. ”În 2023 a fost pentru prima dată după 2006 când a avut loc eveniment B2B, în organizarea excelentă a Ambasadei României la Praga. Cehia a fost întotdeauna o piață turistică tradițională pentru noi, iar importanța turiștilor din Cehia care vin în țara noastră trebuie reevaluată. Sigur că suntem nerăbdători să-i primim din nou cu brațele deschise. Sunt buni turiști, buni consumatori, ca și noi de altfel”, a subliniat Voican.
DOINA CONSTANTINESCU
