Deși nu-i place să i se spună așa, în urmă cu circa 15 ani, a ajuns Profet în țara sa. Pe atunci era singurul care anunța, într-o lume în care aproape toate agențiile de turism vindeau la greu destinații străine, că România va deveni cea mai bine vândută în Topul preferințelor românilor. Unii ”colegi de breaslă” l-au privit cu oarecare înțelegere și ”condescendență”, ceva tangent de genul ”ce să facă băiatul ăsta, trebuie să zică și el ceva, să șocheze turiștii!”.
Alți ”experți” l-au privit peste umăr că, deh!, ce poate să îl ducă mintea pe un absolvent al Facultății de Telecomunicații din București (1988), un inginer care a lucrat în domeniul computerelor. După 1990 a aderat la ”secta” jurnaliștilor de investigații (”Strada”, care ajunsese la un tiraj de circa 150.000 de exemplare, a fost unul dintre săptămânalele editate împreună cu câțiva colegi de facultate), de unde s-a ales cu puțini bani dar cu multă experiență în comunicare și PR. Din acea lume nebună, a fugit în alta la fel de nebună, dar plină ca și jurnalistica post-decembristă de aluatul și drojdia din care au crescut afacerile private din turism. A fondat la Ploiești, agenția Bibi Touring, azi un brand foarte apreciat pentru vânzarea destinațiilor interne. A deținut, mai multe mandate, începand din 2006, și preşedinția Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România, regiunea Sud Muntenia. A condus Comisiile de turism intern și Marketing ANAT și a fost prim vicepreședinte ANAT pe țară în anii 2016-2018. Tot la inițiativa ANAT a fondat în 2008 Asociaţia de Promovare și Dezvoltare a Turismului Prahova, un parteneriat public-privat, pe care o conduce de peste 15 ani. Deține și un complex turistic green-field la Vama Veche, format din terasa Bibi Bistro, Hostelul BazArt și Bibi Market.
– Hai, mai întâi să ne ocupăm de oile noastre. Dacă ar fi să-i dai trei sfaturi de business lui Adrian Voican de acum vreo 15 ani, care ar fi acestea?
– Investește mai mult în tine și în oamenii tăi, precum și în consultanți de top. Am făcut asta, dar cu oarecare reținere, având în vedere că acum 15 ani eram în plină criză și știind că oamenii în care investești, pot pleca oricând fără ca să îți poti recupera banii investiți. Așa era, dar am învățat între timp răspunsul “e adevărat că instruiții pot pleca oricând, dar ce te faci cu cei neinstruiți care rămân în firmă?!” Mi-aș recomanda să iau lucrurile mai ușor, să nu pun totul la inimă și să acționez mai curajos. Să fiu mai puțin perfecționist, perfecționismul e un defect, nu înseamnă excelență ci consumare de resurse pentru șlefuiri neimportante. E chiar un defect care conduce la altă tară a managerului: micro-management.
– De unde ți-a venit chestia cu numele Bibi, cu care ai botezat agenția? Și ce te-a atras să faci investiție hotelieră la Vama Veche?
– Am povestit istoria lui BIBI, în 2017, când a împlinit 20 de ani de existență pe piața românească. E o coincidență de trei surse, primul business fiind un magazin pentru copii, Bibi Boutique, născut pe plaja din Venus în 1987, pe când eram student. Asociatul de atunci și de acum era numit de prieteni Bibi și băiețelul meu cel mic, Bogdan era alintat tot Bibi. Am pus totul într-un scurt film, emoționant pentru noi și oamenii de la Bibi, din două generații, realizat la aniversare: https://youtu.be/9qf_CnvuoNA
Vama Veche este o poveste unică, pentru că ne-am născut acolo ca business în același timp cu miracolul Vămii, în 1996. Eram deja pe litoral cu o firmă de distribuție FMCG, numită GrosBi, Bibi en-gross, la Mangalia și Neptun, dar nu ajunsesem niciodată până în 2 Mai sau Vama Veche.
Când am văzut plaja uriașă și sălbatică, a fost dragoste la prima vedere. Am cumpărat o bucată de teren chiar la malul mării, am vândut businessul de distribuție și am început să construim un magazin, primul market al Vămii. Până să fie gata magazinul, deja aveam o terasă și iată-ne intrați într-un domeniu absolut nou: alimentația publică. Bibi Bistro a fost și a rămas un brand important al anilor 2000, cu Bibi Jazz and Blues Festival din care s-au născut mai apoi Stuffstock și alte festivaluri. Hostelul a apărut ca o nevoie de a caza peste noapte oamenii care petreceau până la răsărit cu hamsii și bere rece ascultând Iris, Vama, pe Johnny Răducanu, Harry Tavitian, pe Baniciu, Ovidiu Lipan Țăndărică sau Gyuri Pascu.
– Ca fost editor capitalist și azi, manager la fel de capitalist, ți se pare corectă fraza pe care o aud frecvent la conferințele de presă: ”Presa trebuie să ne ajute cât mai mult și necondiționat!”.
– Marian, dacă eu am cochetat ca amator entuziast cu scrisul la ziar, fiica mea cea mică chiar a absolvit jurnalismul la Universitatea București, și știm amândoi butada americana “good news is no news” sau varianta autohtonă: “veștile proaste circulă mai repede”. Din acest punct de vedere am trecut în acești aproape 35 de ani de turism și prin exagerări sau campanii de tip yellow press, fără îndoială. Amintesc de vara cu “văduva neagră” de exemplu sau verile când știrile titrau “dezastru și nenorocire pe litoral”. Da, realitatea a fost tristă în privința hotelurilor nerenovate și a serviciilor îndoielnice. E adevărat că azi, după mai bine de trei decenii, perla litoralului, Olimpul e în fază de reînviere. Dar să știi că tot răul poate să fi fost și spre bine. Pe partea cealaltă, au și jurnaliștii dreptatea lor. Producătorii media sunt privați sută la sută iar munca lor nu poate fi gratuită și benevolă și nici nu e de așteptat ca ei să ascundă sub preș neregulile care există sau apar. Ei sunt oamenii care scot la lumină adevarul și nu sunt, ca înainte de ‘89 doar unelte de propagandă.
– Ești preocupat de ani de zile de lansarea unor produse susținute prin noi tehnologii de vânzări. Altfel spus, turiștii încep să aprecieze din ce în ce mai mult oferte personalizate, iar agențiile de turism trebuie să investească multă energie pentru a onora cererile! O altă eră, alți actori!
– Indubitabil, constanta vremurilor noastre e… schimbarea. În turism asistăm la o… pandemie cibernetică. Trăim în satul global și provocările se succed cu viteza luminii. Proiectele noastre inovative precum Bebe all inclusive, Enciclopedia Vacanțelor în România, Bibi Break, Catalogul hybrid bibi100, și, iată, România de 5 stele, sunt realizări care ne definesc, nu stau pe loc ci generează permanent noutăți.
– Cum se simte Bibi Touring privind spre cele două cîmpuri de luptă în marketingul online și ofline ? Ce tendințe înregistrează aceste segmente în vânzări?
– Toate la timpul lor! Aș zice că trăim epoca tehnologiei hibride. Așa cum e prea devreme să vorbim despre dispariția mașinilor clasice și înlocuirea lor 100% cu cele electrice, eventual fără șofer, tot așa e prea devreme să presupunem că tot turismul e în lumea online. Noi am făcut această greșeală acum șase ani, când am încercat să mutăm tot marketingul în online și piața a țipat ca din gură de șarpe: „unde ne sunt cataloagele pe hârtie, cu care ne-ați familiarizat de mulți ani?!” Am citit chiar o statistică din Canada care spune că, în ciuda reducerii cererii pentru print, există încă 7 miliarde de exemplare de broșuri pentru vânzare de produs care își justifică existența! Așa că noi am armonizat varianta online și offline într-un mix optim.
– Ce destinații românești alcătuiesc Top 3, în preferințele tale? Dar un Top 3 cu destinații românești mai puțin cunoscute, ce așteaptă să fie explorate ?
– Mie îmi plac foarte multe zone din țară. Prima mea dragoste a fost litoralul și asta nu se uită. Apoi a fost muntele și Delta, iar acum sunt îndrăgostit de turismul de sănătate de calitate și de city experience. Sunt fascinat să văd cum se transformă, sub ochii mei, România. Am văzut Sinaia renăscând, Sovata, Iașiul, alături de Timișoara, Oradea, Sibiu, Brașov și Alba Iulia, chiar Craiova sau Cluj. Pot spune că și voucherele de vacanță, pe care le-am numit planul Marshall al turismului românesc, au constituit un puternic catalizator pentru creșterile înregistrarte an de an la numărul unităților și locurilor de cazare, la cel al turiștilor sau înoptărilor.
Verile trecute am descoperit locuri unice precum Lacul 3 ape, Semenic, Lacul Cinciș, Rimetea, Dubova – pe clisura Dunării, Lacul Izvorul Muntelui și Durău, Cotnari și Borșa. Și câte altele, minunate, precum salinele Turda și Praid ori locuri ca Deva sau Hunedoara, azi, atracții turistice strălucitoare.
– În urmă cu aproape 10 ani, ai fost partenerul unui proiect care țintea spre crearea unui touroperator complex împreună cu acționarii de la Christian Tour și Europa Travel. După entuziasmul de la debut motoarele s-au stins. A fost prea devreme pentru piața românească sau așteptările au fost diferite ?
-Pentru noi a fost atunci o încercare de merging, care să ne ajute să trecem de șocul recesiunii mondiale. Firma mamă, Bibi Touring, tocmai „născuse” un pui, Bibi Touroperator, care era dedicat exclusiv vânzarii b2b a vacanțelor în România și numai în România! Dar vremurile erau atât de grele pentru turism încât chiar și firma „mamă” supraviețuia cu greu – deși era tot numărul 1 în Prahova – darmite să mai poată finanța o firmă nouă care avea nevoie de multă susținerere să crească. Am lucrat împreuna cu Christian Tour trei ani. Pentru Bibi acest demers a generat o energie mobilizatoare străduindu-ne să dovedim că putem să ne depășim limitele. Ulterior partenerii au convenit că e mai bine să meargă fiecare pe drumul său și spre viziunea proprie.
– Acum să ne ocupăm de oile altora? Chiar dacă ele sunt hrănite tot din banii noștri, din taxele și impozitele plătite statului. După părerea ta cine ar trebui să promoveze România?
– Statul este cel care trebuie să furnizeze, indubitabil, legislația și infrastructura organizatorică. Să asigure finanțarea promovării unitare a brandului România Turistică. E nevoie însă de co-participarea la strategie și decizie atât a mediului privat cât și a autorităților publice centrale și locale. Când doar statul are „cheile”, se văd fracturile și lipsa de continuitate de la un ministru și de la un guvern la altul. Pe partea cealaltă, privații au inițiativa dar banii lor au trecut deja în vistieria statului, așa cum zici, prin taxe și impozite. Iar reprezentanții statului ne spun adeseori: „cum, vreți să decidă privații destinația banilor publici?” „Nu, noi am vrea să cheltuiți banii noștri, ca buni administratori, că pe noi ne reprezentați acolo, în funcțiile pe care le dețineți temporar.” Iar asta de multe ori ne aduce sancțiuni și tăierea finanțărilor din partea lor.
– Ești mulțumit de cum și ce promovăm în străinătate? Sunt Dracula și ”Grădina Carpaților”, expresive, convingătoare, pentru a face volum în vânzările de călătorii spre România?
– Daca vrei, eu prefer grădina, draculelor chicioase, prefer autenticul bio în fața fake-ului, chiar lucios și atrăgător pentru unii. Nu, nu sunt mulțumit nici eu, nici colegii noștri din destinațiile turistice organizați în rețeaua națională de Asociații de promovare turistică. Avem un logo și e bine că cineva a început în 2014 procesul de branding profesionist pentru România. Din păcate, în lipsa bugetelor naționale, cei 75 milioane de euro pentru brand din finanțare europeană s-au risipit anii trecuți iar brandul a rămas… în aer. Nu avem în acest moment nici minister al turismului, dar nici vreo firmă de Branding, Marketing sau PR care să deruleze promovarea unitară, sinergică, prioritizată pe piețe, produse, tipologii de clienți, canale media. Totul e de pe azi pe mâine, de la buget până la decizie.
– Ce ai promova dacă ai fi în montajul unei structuri politice, de anvergură turistică națională?
– Dragul meu, în primul rând, nu sunt acolo și nici nu sunt genul de iluminat care visează noaptea ce e de făcut miraculos și salvator ca Alexandru Macedon în fața nodului gordian. Eu sunt un om al analizei și cercetării profesioniste de piață. Ce doctor serios îți pune diagnostic privindu-te pe video-telefon, fără să te trimită mai întâi la analize? Deci, cei care sunt acolo, să angajeze firme de marketing specializate să facă cercetările de piață profesionist, SWOT, Porter etc, mediul extern, intern, până la tendințele tehnologice și ecologice. Și să pună pe masă rezultatele din care să genereze direcții strategice și obiective SMART pe minim 30 de ani. Eu am dat doar o cifră provocatoare, pe care mulți au considerat-o utopică, dar nu și Taleb Rifai, secretarul general WTO, care m-a susținut: 10 milioane de turiști străini în România peste 10 ani! Hai, sa ne mobilizăm, zic! Asta ar însemna triplarea numărului de vizitatori în țara noastră!
Buba principală a promovării României turistice nu mai este corupția în acest moment. Acum suntem în plină criză a competențelor. Incompetența sau amatorismul sunt fiicele cele mai periculoase ale corupției. Să zicem că un ipotetic doctor chirurg primea un plic ca să te opereze, în trecut. Nu era ok deontologic și legal. Dar măcar era un chirurg bun și îți salva viața. Desigur aici nu mă refer la medicină, așa cum și-au dat seama și cititorii desigur, ci la clasa ce cuibărește în…politică.
– Ce împiedică turismul românesc să devină mai vizibil pe piața internațională? Sunt suficiente târgurile și bursele mondiale de turism?
– Lipsa de promovare. Lipsa de promovare cu viziune, strategie, consecvență și focus. La toate târgurile internaționale constatăm că lumea NU știe mai nimic de România. Nu avem o voce unică care să comunice un mesaj-promisiune autentic și profesionist. Promovăm sporadic, fără un concept unitar prin care să ne distingem de concurența foarte vocală a încă 190 de destinații de pe mampamond. Ne trebuie un regim de vize modernizat, flexibil și rapid, cu vize electronice și vize în aeroport, ne trebuie… o continuitate în bugete de promovare.
– Un confrate de breaslă, afirma în urmă cu mulți ani, că atracțiile românești alcătuiesc un tablou deosebit. Numai că el are sticla spartă și rama ruptă, e prost expus. Cum am putea îmbunătăți acest lucru?
– Comunicând profesionist prin profesioniști.
– Ești liderul Asociației de Promovare și Dezvoltare Prahova. Simți în activitățile voastre că a crescut interesul pentru mult-așteptatul parteneriat public-privat?
– Am participat cu ceva ani în urmă la un proiect de asistență prin Comisia Europeană și OCDE cu scopul declarat de operaționalizare a rețelei de organizații de management al destinațiilor românesti. Ei au fost surprinși să constate că în România există deja de 10-15 ani aceste OMD-uri, parteneriate public – private, precum Asociația Prahova, și alte 15 asociații regionale, dar care nu au o forma de finanțare simplă și unanim cunoscută din lumea largă, și anume city tax. Acei câțiva euro plătiți de fiecare turist când se cazează în hotel ar putea asigura țării noastre minim 15 milioane de euro pentru promovare, fără dependența directă de factorul politic. Dacă autoritățile și-ar da seama că e o ușurare pentru ele să delege managementul promovării către initiațiva privată, lucrurile s-ar putea îmbunătăți în scurt timp. Austria, Germania, Franța sunt exemple clare că se poate. Dacă se vrea!
– Ultima întrebare care de fapt ar fi trebuit să fie prima. Cât de mult a fost virusată de COVID industria turistică? Ce șocuri ai resimțit în afacerile din turism, și ce s-a schimbat ireversibil în comportamentul consumatorilor de turism? O parte din colegii tăi sunt optimiști și au afirmat deja că 2023 va fi un an al renașterii turistice cu care ne vom întoarce la nivelul înregistrat în 2018-1019, când am atins cele mai bune performanțe din ultimii 30 de ani. Pesimiștii, citează doar participările la târgurile naționale, unde suntem din ce în ce mai… răriți. E drept, lumea turistică s-a schimbat, dar puțini sunt cei care au clarviziune și ne pot explica în ce direcție! Încercăm o nouă profeție?
-În martie 2020 turismul a intrat brusc în stop cardiac.A fost un șoc indus de autorități – dar cu efecte cât se poate de reale. La nivel mondial, prăbușirea fără precedent a fost de 74%. La noi în țară, ceva mai puțin, doar de 50%. În primul rând nu doar că s-au oprit complet vânzările pentru o perioadă nedefinită, dar a fost și o presiune foarte mare de a anula și restitui zeci și zeci de mii rezervări. Apoi oamenii din turism, specialiști cu 10-15 ani de experiență au plecat în alte domenii. Ireversibil.
Chiar dacă restricțiile s-au ridicat treptat în următorii 3-4 ani, golul lăsat nu a mai putut fi acoperit ci doar “cârpit”. Iar pierderile agențiilor, hotelurilor, restaurantelor și ale industriei de spectacole au lăsat răni economice adânci. Finanțările au devenit mai scumpe și mai greu de obținut, domeniul fiind ocolit de investitori. Au rămas pe baricade doar cei împătimiți de turism.
Acum suntem totuși optimiști. Pentru că foamea de a călători nu a dispărut în timpul restricțiilor, ci a crescut. Turismul nu mai e demult un lux, ci o necesitate cotidiană.
Da, 2023 a fost un an de creștere, noi am crescut cu 20-30 % și am ajuns la cifrele pre-pandemice , iar în unele segmente de piață, precum balneo, am depășit acest reper încă din 2021. Doar incomingul e încă la 30-40% din 2019. Turiștii vestici au păstrat o doză de reticență datorită proximității războiului. Iar România mai are multe de făcut pentru promovarea destinației. Direcția? O știm și s-a accentuat. Experiențe personalizate, tehnologie, marketing creativ, management eficace. Dacă vom avea pace, oamenii vor călători într-o formă sau alta. Cu pasiune. Turismul dă dependență.
MARIAN CONSTANTINESCU