Julian Barnes (născut în 1946 în Leicester) este o cunoștință mai veche a ”Bibliotecii” noastre. În urmă cu ceva timp am recenzat aici ”Pedantul în bucătărie”, un alt volum tangent cu gastronomia tipărit tot de editura Nemira în 2006. The Observer sublinia că ea exprimă ”Răzbunarea celor învinși de cărțile de bucate.” Ei bine, ”Tour de France” vede lumina tiparului tot în colecția Babel a editurii Nemira în 2008, la șase ani de la lansarea originală. Datorită succesului de piață a fost reeditată în 2018. Cartea, scrie autorul, ”este despre Franța mea parțială cu o topografie provincială și un spirit contradictoriu, o Franță a regiunilor mai degrabă decât a centrului”. ”Tour de France” e o carte de umor gastronomic. Cine e inițiat în nuanțele glumelor britanice va gusta din plin scriitura nuanțată și acidulată. Iată un fragment: ”Untul lor (al galilor) era nesărat, carnea mustea de sânge, iar în supă puneau orice, absolut orice. Cultivau roșii perfect comestibile, peste care aruncau apoi, oțet puturos; la fel peste salata verde, la fel peste morcovi, la fel peste sfeclă… Pâinea era bună (dar atenție la unt!); cartofii prăjiți erau buni (dar atenție la carne!), legumele erau imprevizibile… Apoi pateul: în el puteau să bage orice, dar nu chiar orice ca în saucissions, plini de zgârciuri și noduri, făcuți din resturile rămase în urma unui ucigaș cu toporul.” Are 400 de pagini, nu e o carte de vacanță, deci o puteți citi cu plăcere oricând.
Ce s-ar fi făcut Barcelona fără GAUDI ?
Este aproape imposibil să ne imaginăm Bacelona unul dintre cele mai colorate orașe fără contribuțiile nepereche ce se desfășoară sub ochii turiștilor de la silueta neterminată a Catedralei Sagrada Familia până la locurile de tihnă oferite de Parcul Gruell. Un volum cu titlul ”Gaudi” lansat de Gijs van Hensbergen, ne trimite încă de la începutul celor 380 de pagini către o carte biografică. Editată de către Baroque Books & Arts, în traducerea lui Radu Paraschivescu, cartea încadrează în nuanțe fine operele lui Gaudi ”acum atât de departe de creatorul lor, ne întâmpină ca și cum s-ar fi înățat singure spre cer, așa desăvârșite cum sunt”(…) Fără îndoială, e cel mai cunoscut arhitect al tuturor timpurilor, un Leonardo al secolului XX. Gaudi. O imaginație care a dinamitat canoanele timpului cu o religiozitate profundă”.
SINZIANA CONSTANTINESCU