ECOTURISMUL – Cine strigă VERDE ?, ECOTURISM nr. 155

Cum am putea dezvolta durabil turismul în România, dacă nu pregătim specialiști care să înțeleagă acest concept, să-l iubească și să-l promoveze? Cum am putea altfel spera la un turism (mai) verde, responsabil, dacă nu prin creșterea tinerilor în acest spirit?

În sfârșit, cum am putea avea în viitor jurnaliști de turism – verde, ecologic – dacă nu încercăm să găsim talentul de a scrie, în rândul tinerilor de azi? La aceste întrebări au oferit într-o manieră relaxantă răspunsuri membrii ai Clubului Presei de Turism FIJET România, alături de cei ai Departamentului de Turism și Geografie al Facultății de Business și Turism, din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Împreună au patronat un concurs dedicat studenților, pe tema Provocări pentru ecoturismul din România, cu două secțiuni: fotografie și eseu.

Broaște și gâște – branduri inedite

Competiția a fost consolidată de un workshop organizat la Romexpo ce nu a avut doar scopul premierii, ci și al învățării despre cum aplică alții acest concept, simplu și concret. Moderată de Gabriela Țigu și de Traian Bădulescu, dezbaterea a pornit de la elemente de bază despre ecologie, responsabilitate față de mediu și față de comunitate, despre turism durabil sub toate formele sale, concepte prezentate într-o altă manieră decât cea academică, de profesorul Puiu Nistoreanu. de editorii și jurnaliștii de turism Marian Constantinescu și Ștefan Baciu care au pus sare și piper pe subiecte inedite. Am aflat despre orașul unde broaștele sunt la mare preț – la figurat, evident – și pentru care simpaticele personaje (desenate, pictate, sculptate sau imortalizate în alte feluri) reprezintă un brand de multe decenii. Este vorba despre Frog City (cum altfel s-ar fi putut numi !), statul Louisiana, SUA. Aici, un habitat natural a devenit un element esențial de marketing al destinației. Am mai aflat, de asemenea, despre orașul gâștelor, Slovensky Grob, Slovacia. Aici, gâsca a devenit o vedetă brand-local, și își are un binecuvenit monument. Continuând pe acest segment faunistic, în ton cu ecoturismul, am ajuns și la o atracție din România. Proaspăt certificată ca și destinație ecoturistică (a treia din România, după Zărnești – Piatra Craiului, (județul Brașov), și Cosău–Mara–Creasta Cocoșului (județul Maramureș), zona Țara Hațegului–Retezat s-a numărat printre prezentările magnetice. Atracția majoră o reprezintă Geoparcul Dinozaurilor, în care brandul este dat, evident, de dinozauri, ale căror urme sunt în continuare descoperite de echipe de arheologi și voluntari pasionați. Din prezentarea lui Cristian Ciobanu, participanții au aflat cum se pot interpreta valorile unui teritoriu pentru dezvoltarea unei comunități locale. Se poate spune astfel că toți participanții au fost premiați: cu informații, cunoștințe, experiențe turistice. Toți au aflat ceva nou și s-au simțit provocați să contribuie fiecare în felul său, la dezvoltarea ecoturismului în România.

Câte 3 pentru succes

Dar să revenim la premianți: studenții care au obținut cele mai multe aprecieri din partea jurnaliștilor de turism, pentru eseuri sau pentru fotografii, și care au fost recompensați în finalul evenimentului. La secțiunea Eseu primele 3 poziții au fost ocupate de: Oana-Diana CRÎŞMARIU (anul III Licență, Facultatea de Business și Turism ASE) – Provocări pentru ecoturismul din România (Locul 1): Liana DUMITRACHE (anul III, Facultatea de Business și Turism ASE) – Ecoturism în Bucureşti (Locul 2): Georgiana Alina DOBRE (anul II Masterat, Universitatea București) – Ecoturismul în Cheile Nerei (Locul 3).

La secțiunea Fotografie: Locul 1, Special, a revenit Mădălinei COANDĂ (anul II, Masterat AAT, Facultatea de Business și Turism ASE) – Mioară năucă”, Locul 1: Ovidiu BUȚOI (anul II, Masterat AAT, Facultatea de Business și Turism ASE) – Mângâierea ultimelor raze de lumină”; iar locul 3 a fost ocupat de Adrian TAMASI-KLAUS (Facultatea de Business și Turism ASE) – cu lucrarea ”Mecanism acaparat”. Menționăm cu plăcere că revista Traveller Magazin a acordat mai multe premii de apreciere pentru aceste realizări profesionale. Mai mult, primii clasați la ambele secțiuni, au fost premiați și cu calitatea de membru-asociat, pentru un an, al FIJET România.

Cât de virtual, cât de real!

Deși încă pe băncile facultății, tinerii au dat dovadă și de maturitate în gândire, dar și de curajul de a-și comunica direct și îndrăzneț opiniile: Ecoturismul poate reprezenta o modalitate de a conecta copiii din generațiile actuale cu viața reală. Evoluția tehnologică este benefică, însă într-o mare măsură ne și afectează, fiind principala cauză pentru care cei mici sunt mai familiarizați cu mediul virtual decât cu cel real. Copiilor din mediul urban nu li se oferă șansa de a se bucura zi de zi de componentele vii ale mediului: plantele și animalele. Ieșirea în natură poate reprezenta o lecție interactivă, interdisciplinară de istorie, geografie și biologie, învățarea experențială fiind mult mai valoroasă decât lectura unor texte cu astfel de conținut. () O altă provocare pentru ecoturism o reprezintă practicarea sa într-un mod complet legal. Călătorii care aleg acest tip de turism deseori optează să se cazeze în cabane sau pensiuni care nu sunt înregistrate în circuitul turistic. Tocmai din acest motiv, din punctul de vedere al cazării, contribuția pe care o au la economia națională este practic inexistentă.(….) Toate variantele de a promova practicarea ecoturismului prezentate anterior ar putea fi completate perfect de un bun management al destinațiilor. În această privință ar fi foarte importantă o colaborare între autoritățile locale, pensiuni și meșteșugari. De un bun management al destinațiilor au dat dovadă până acum zone precum Delta Dunării, Țara Dornelor, Colinele Transilvaniei, Mărginimea Sibiului sau Țara Hațegului. (Oana-Diana CRÎŞMARIU – Provocări pentru ecoturismul din România)

Călători prin plămânii naturii

Ecoturismul trebuie să se desfășoare doar în afara orașelor? Cu această întrebare aș dori să încep, deoarece ecoturismul se axează mai mult pe sate, arii naturale și Delta Dunării, luate ca atare. Cum ar fi să încercăm să susținem bunăstarea populației și să apreciem partea aceea mică de natură din București, de examplu?! Poate că încă nu este prea târziu să ne ocupăm de “plămânul” capitalei. O consider o provocare pentru ecoturism din simplul fapt că până acum nu s-au luat prea multe măsuri în vederea conservării naturii, aici în Capitală. Bucureștiul ar putea însemna mai mult decât clădiri și zone modeste de verdeață. De exemplu, Parcul Natural Văcărești din SE-ul Bucureștiului sau “Delta dintre blocuri” este posibil a fi singurul parc natural din lume aflat într-un oraș. Acesta a devenit o arie protejată ca oricare alta aflată în zone mai puțin poluate și atinse de om. Dar, cu toate acestea, consider că Parcul ar putea oferi mai mult decât eventualele activități și programe gândite de Asociația Parc Natural Văcărești (existența unui Centru de Informare pentru vizitatori, plimbări cu bicicleta, alergare, observarea păsărilor, trasee tematice pentru studiu și interpretarea naturii) și anume, activități de plantare a cât mai multor copaci, organizarea de concursuri tematice și amenajarea de zone speciale pentru cunoașterea istoriei Bucureștiului, intrarea putând fi doar în grupuri mici, deoarece s-ar desfășura activități specifice unei arii protejate. (Liana DUMITRACHE – Ecoturism în Bucureşti)

Ecoturismul a apărut în ultimele decenii ale secolului al XX-lea și a fost înțeles sub mai multe aspecte de-a lungul timpului. Acesta reprezintă o călătorie ecologică responsabilă în areale naturale neperturbate, cu scopul de relaxare și apreciere a naturii și a oricărei trăsături culturale, trecută sau prezentă din zonă, care promovează conservarea, având un impact negativ redus și oferă beneficii pentru comunitățile implicate. Cheile Nerei sunt un exemplu de un astfel de obiectiv turistic. Cu un peisaj variat aflat mereu în schimbare, cheile Nerei, sălbatice încă, reprezintă o eliberare din spaţiul antropic poluant şi o conectare cu natura. Sunt considerate în prezent cele mai lungi şi unele dintre cele mai spectaculoase chei din România care surprind prin varietatea formelor carstice, cu 22 kilometri lungime. () Comunitatea poate avea beneficii mari de pe urma acestei activități iar nivelul de viață ar crește substanțial în sensul unei dezvoltări consecvente și durabile, care să favorizeze natura și să păstreze o relație om-natură cât mai simplă și mai corectă. (Georgiana Alina DOBRE – Ecoturismul în Cheile Nerei)

Desigur, provocările pentru ecoturismul din România nu pot fi epuizate aici. Din fericire, sunt mulți adepți și specialiști care știu și militează pentru acest tip de turism al cărui succes e garantat.

Prof. univ. dr. Gabriela ȚIGU

About Traveller Magazin

REVISTA TRAVELLER MAGAZIN MARIAN CONSTANTINESCU – Redactor Şef Marian Constantinescu s-a născut pe 24 aprilie 1953, în Bucureşti. Absolvent al Liceului “Aurel Vlaicu” (1972). Licenţiat în ziaristică. A lucrat la Agerpres, Tineretul Liber, Curierul Naţional, Ziua, ocupând poziţii de la redactor, şef departament, redactor şef până la director de promovare. A publicat poezie, proză, comentarii literare, în revistele: România Literară, Luceafărul, Contemporanul, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Săptămâna, Flacăra, Suplimentul literar artistic al Scânteii Tineretului etc.
This entry was posted in Ecoturism, Numarul 155 and tagged , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*